1. Argument . pag. 04 2. Abrevieri .. pag. 05 3. Capitolul I Anatomia si fiziopatologia antebratului pag. 06 4. Capitolul II .. Notiuni de patologie in fractura de antebrat pag. 14 5. Capitolul III . Planuri de ingrijire-cazuri clinice 1) Caz I 2) Caz II .. 3) Caz III . pag. 20 pag. 20 pag. 32 pag. 44 6. Capitolul IV .. Concluzii pag. 51 7. Bibliografie .. pag. 52 8. Anexe ... pag. 53
MOTO "Viata este energie, efort interior, nazuinta si implinire. Viata este intr-un cuvant activitate. Aceasta este chiar nevoia fundamentala a fiintei noastre ! " (L. Sterne) ARGUMENT Motivul initial pentru care aplic aceasta tema este pentru faptul ca fracturile se intalnesc frecvent la toate varstele, dar mai ales la varstele active. Nu in ultimul rand, trebuie sa luam in calcul si numarul accidentelor de circulatie, care sunt in crestere, precum si anumiti factori de risc ai fracturilor ca osteoporoza, varsta inaintata si alte patologii. Rolul asistentei medicale in nursingul acestei afectiuni este extrem de important, incepand cu dirijarea bolnavilor cu fractura, spre serviciul de specialitate cat si ingrijirile si nevoile de care trebuie sa beneficieze acestia in procesul de vindecare. Nu este de neglijat nici componenta psihica a bolnavului cu fractura care, de multe ori este imobilizat la pat, devenind mai irascibil, rolul asistentei medicale fiind acela de a-l incuraja si de a-l introduce in viata sociala cat mai rapid. Educatia sanitara prin toate mijloacele pe care asistentul medical trebuie sa le faca vis-a-vis de fracturile patologice la persoane in varsta, este tot de avengura asistentului medical. De-a lungul celor 3 ani, Sectia de Ortopedie si Traumatologie ,,a fost una dintre cele mai indragite sectii" care mi-a trezit interesul pentru a aplica pentru aceasta tema, in timpul stagiilor de practica efectuate. Lucrarea "Ingrijirea bolnavului cu fractura de antebrat" este constituita din 3 capitole. Primul capitol abordeaza notiunile de anatomie si fiziologie ale sistemului osos, capitolul II descrie patologia fracturilor (etiologie, clasificarea fracturilor, simptomatologie si tratament), iar in capitolul III am prezentat 3 dintre cazurile clinice intalnite in sectia de Ortopedie-Traumatologie a S.J.U Neamt unde mi-am efectuat stagiul clinic de practica. CAPITOLUL I NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI LOCOMOTOR Anatomia este o ramura a biologiei si a medicinei ce studiaza structura fiintelor vii. Termenul are un caracter general ce include anatomia plantelor, a animalelor si bineinteles a omului. Anatomia omului este disciplina fundamentala a medicinei umane. Aparatul locomotor indeplineste functiile de miscare ale diverselor parti ale corpului. Este alcatuit din sistemul osteo - articular specializat pentru functia de sustinere si sistemul muscular pentru functia de miscare. In alcatuirea aparatului locomotor intra: - oasele si articulatiile care formeaza sistemul osteo-articular au rol pasiv in miscare; - sistemul muscular care este reprezentat de muschi ce au rol activ in miscare. Totalitatea structurilor osoase formeaza scheletul. Acesta constituie un fel de ,,schela" care da forma generala si proportiile corpului omenesc. Elementele scheletului contribuie la mentinerea posturii organismului, opunandu-se impovararii date de greutatea corpului, care se afla sub actiunea gravitatiei terestre. Oasele sunt legate intre ele prin structuri conjunctive de diferite feluri, care le asigura mobilitatea, adica posibilitatatea deplasarii unora in raport cu altele. Aceste structuri sunt articulatiile. Oasele si articulatiile formeaza partea pasiva a aparatului locomotor. Pe oase se fixeaza muschii striati scheletici. Acestia actioneaza asupra oaselor si articulatiilor ca asupra unor parghii, constituind partea activa a aparatului locomotor, adica elementele lui dinamice. In afara de imprimarea unor miscari ale segmentelor osoase, muschii mai intervin si in imobilizarea acestor segmente in anumite atitudini. SISTEMUL OSTEO - ARTICULAR OSUL reprezinta elementul de baza al scheletului vertebratelor, caracterizat prin structura lui dura, solida si rezistenta. Cel mai lung os este femurul piciorului, de obicei de peste 50 cm, iar cel mic este ,,scarita" din ureche. Numarul total al oaselor care alcatuiesc scheletul omului este de 223, din care 95 sunt oase perechi, iar 33 oase neperechi. Scheletul unui nou-nascut are mult mai multe oase decat corpul unui adult, aproximativ 350. Crescand, oasele fuzioneaza intre ele, numarul lor micsorandu-se la 206, o data ce procesul de crestere s-a incheiat. Depinde de la individ la individ modul in care s-au sudat oasele determinand in final si numarul acestora.
1. Angelescu Nicolae - Patologie chirurgicala - Bucuresti- Ed. Celsius, 1997; 2. Balta G. - Tehnici speciale de ingrijiri a bolnavilor- Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1983; 3. Lucretia Titirca - Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale - Ed. Viata Medicala Romaneasca Bucuresti 2003; 4. Lucretia Titirca - Urgente medico-chirurgicale, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2007; 5. Marius Niculescu, Monica Moldoveanu - Ortopedie si Traumatologie - Editura ALL 2014; 6. Mozes C.- Tehnica ingrijirii bolnavului - Editura Medicala, Bucuresti, 2007; 7. Marcean C - Tratat de Nursing. Ingrijirea omului sanatos si bolnav - Editura Medicala, Bucuresti 2010; 8. Netter, Frank H., Atlas de Anatomie a Omului, editia a 4- a, Bucuresti, Ed. Medicala Callisto, 2008; 9. 9.Silvian Daschievici, Mihai Mihailescu- Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli sanitare postliceale - Editura Medicala Bucuresti 2009; 10. F.O. 31914/193 SJU Neamt; 11. F.O. 75568/192 SJU Neamt; 12. F.O. 75550/192 SJU Neamt.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
