Îngrijirea Pacientelor cu Cancer la Sân

MEMORIU JUSTIFICATIV

Fiecare din noi participam la însanatosirea sau îmbolnavirea noastra zi de zi. Cuvântul Participam arata rolul vital pe care îl avem în determinarea nivelului nostru de sanatate. Multi oameni presupun ca vindecarea este ceva ce ni se face de catre medici sau vindecatori, iar daca avem o problema de sanatate singura noastra datorie este sa mergem la medic sau vindecator care ne vor vindeca. Acest lucru este numai o parte a realitatii.

În România cancerul mamar cunoaste o crestere a morbiditatii îngrijoratoare. Femeile care au aceasta afectiune sunt traumatizate atât fizic dar mai ales psihic. Ele au nevoie de o îngrijire absolut deosebita din partea cadrelor medicale. Prin practica pe care am efectuat-o în Spitalul Judetean Tr Severin am avut ocazia sa fac parte din echipa de îngrijire a unor astfel de paciente. Pacientele pe care le-am cunoscut în urma procesului de îngrijire si de care m-am legat printr-o relatie speciala, sentimentul de compasiune si caritate pentru semenul nostru aflat în suferinta, m-au determinat sa aleg pentru Lucrarea de diploma aceasta tema .

Cap. I NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SÂNULUI

1.1 GLANDA MAMARA

Exista doua glande mamare. Uneori se constata prezenta de glande supranumerare (polimastie) sau absenta lor (amastie), uni sau bilateral.

Forma glandei mamare este variabila, de obicei emisferica, alteori piriforma, discoidala, sau cilindrica.

Topografic, ea se întinde superoinferior pe linia medio-claviculara, de la coasta IV –a pana la coasta VII –a, iar medio-lateral, de la linia parasternala la linia axilara anterioara. Lateral, glanda mai prezinta o prelungire axilara constanta. In adâncime, tine pana la fascia muschiului pectoral mare, fiind deci separata de coaste si spatiile intercostale prin formatiunile anatomice care formeaza peretele anterior al axilei.

Dimensiunile si volumul variaza cu vârsta, cu starea fiziologica, (sarcina, lauzie), si cu subiectul considerat. Pana la pubertate glanda mamara este putin dezvoltata. O data cu aparitia pubertatii, glanda începe sa se dezvolte, pentru ca, dupa menopauza sa involueze.

Pielea care acopera glanda mamara prezinta in centru areola si mamelonul.

Areola este o zona circulara cu un diametru de 15-25 mm, care înconjoara baza mamelonului. Tegumentele acestei zone sunt subtiri si iau o culoare roza. Se observa pe areola câteva mici proeminente, care reprezinta deschiderea la piele a unor glande sebacee, usor hipertrofiate, cunoscute sub numele de tuberculi.

In timpul gestatiei la nivelul areolei apar mici tuberculi considerati de unii autori drept glande mamare accesorii, numite tuberculii Montgomery.

Centrul areolei se gaseste mamelonul, o proeminenta de forma cilindrica, având 10-12mm lungime si 9-10mm latime. Uneori, mamelonul, in loc de a constitui o proeminenta, este înfundat (mamelonul ombilicat). Suprafata mamelonului este neregulata, rugoasa, iar culoarea este mai închisa decât cea a areolei, virând spre brun. La nivelul vârfului se deschid 10-20 de orificii, care reprezinta deschiderea canalelor galactofore. La acest nivel pielea este mai subtire, aderenta, având pe fata profunda o serie de fibre musculare netede, care constituie muschii subareolari, prin contractia carora mamelonul este pus in erectie.