Capitolul I Notiuni de etica si deontologie 2 Capitolul II Anatomia si fiziologia sistemului nervos 7 Capitolul III Notiuni generale despre boala 12 Capitolul IV Explorari clinice si paraclinice 21 Capitolul V Ingrijirea pacientului cu Accident Vascular Cerebral 34 Capitolul VI Planul de ingrijire al pacientului cu Accident Vascular Cerebral 37 Caz I : Culegerea datelor 37 Caz I : Plan de ingrijire nursing 41 Caz II : Culegerea datelor 51 Caz II : Plan de ingrijire nursing 55 Caz III : Culegerea datelor 69 Caz III : Plan de ingrijire nursing 73 Capitolul VII Concluzii 80 Biblografie 83
CAPITOLUL I NOTIUNI DE ETICA SI DEONTOLOGIE MEDICALA A exercita corect medicina inseamna a raspunde promt, onest si intelegere la diferite nevoi si cereri fata de actul medical, care va trebui insotit intotdeauna de constiinta etica; viata pare ca valoarea cea mai ridicata a lumii materiale, iar sanatatea reprezinta bunul suprem al omului, ea nu are pret. Stiinta fara constiinta nu este decat ruina sufletului; ele trebuie sa mearga mana in mana, reprezentand astazi cele doua postulate ale practicii medicale. Etica medicala este un permanent dialog cu sine, o interiorizare de convingeri morale, aspiratii catre creatie ce ne aproprie de divin. Obiectivul oricarui act medical este de a vindeca omul bolnav, de a apara viata si a promova sanatatea. Angajandu-se si pregatindu-se pentru aceasta inalta, unica si nobila menire, asistenta medicala semneaza practic cu societatea un contract pentru toata viata. in numele demnitatii si obligatiilor fata de propria constiinta, purtarea halatului imaculat apare ca o datorie de onoare. Avantajul urias al medicinii umane consta in faptul ca ea poate fi invatata pe langa fiinta bolnava, care cere ajutor, o fiinta careia i se pot pune intrebari si la care ea poate sa raspunda. Asistam la o intalnire interpersonala intre "o incredere" si "o constiinta". Bolnavul isi incredinteaza sanatatea, uneori viata in mainile celor care il ingrijesc. Asistenta trebuie sa aiba dragoste de cultura, sete de cunoastere, moravuri austre, modestie si reputatie buna, o judecata sanatoasa, mult calm, sange rece, liniste interioara, curatenie morala, suflet larg, cunoscand viata si fugind de lucruri josnice, sa nu considere bolnavul vinovat pentru ca este bolnav. in acelasi timp trebuie sa aiba o gandire supla, dexteritate, un aspect placut, sa combine finetea si agerimea observatiei cu obiectivitatea, sa fie un exemplu pentru cei din jur, sa fie ingaduitor si amabili, altruist, s nu fie impulsive si pripit, sa nu fie indispus dar nici prea vessel, sa nu incurajeze atitudinile nepotrivite, sa manifeste fermitate in indeplinirea prescriptiilor si respectarea disciplinei din spital. Sa fie eficent in gesturi si indicatii convingator: pacientul multumit va urma mereu sfaturile lui. Sa fie senin si obtimist, dispus sa asculte si chiar de ar fi foarte grabit sa nu lase sa se vada acest lucru. Sunt situatii cand bolnavul, dupa ce si-a expus necazurile legate de starea de sanatate se simte mult mai bine fara ca asistentul medical sa fi spus vreun cuvant. Tacerea este o virtute a oamenilor de actiune. Va trebui sa arate toata rabdarea si simpatia pentru cel intins pe pat, sa se descurce intr-un infinit caleidoscop de sintome, sa nu uite ca nimeni nu vine la doctor din placere, dar mai ales sa nu uite ca in fata sa se afla marea si misterioasa realitate a vietii unei fiinte umane, cu suferinia si sperantele ei. Competenta devine prima forma de cinste fata de bolnav. Specificul muncii sanitare consta in consultarea neintrerupta a manualelor si revistelor de specialitate in prezenta activa la referate si cursuri, in cunoasterea unei limbi de circulatie internationala, in informizare, in stiita prevenirii imbolnavirilor si intr-o instruire dirijata in materie de morala si biotica. Progresul actual al medicinii cere o informare si o pregatire serioasa, in ritmul unei experiente mereu crescande. Orice om care se ocupa de ingrijirea bolnavilor trebuie sa lucreze constiincios. Constiinciozitatea ridica valoarea oricarei munci dar in special a muncii sanitare si din acest motiv ea trebuie cultivata in mod sistematic. De gradul de constiinciozitate al asistentei depind vieti de omaneni, de aceea trebuie sa fie un om cu calitati deosebite. Grija fata de bolnav o insoteste si acasa in orele libere, daca este devotata sarcinii marete de ingrijire a bolnavilor. Ingrijirea bolnavului reprezinta o mare raspundere fata de viata si sanatatea lui,in special fata de constiinta noastra personala. Din acest motiv datoria de a consacra stiinta si energia noastrs pentru ingrijirea oricarui bolnav. Asistenta poate indeplini in bune conditii sarcinile ei profesionale numai daca are suficiente cunostiinte teoretice, cit si insusirea tehnicii moderne aplicate la patul bolnavului. Cunostiintele profesionale ale asistentei trebuie sa corespunda profilului sanitar in care lucreaza. Volumul cunostiintelor pe care ea le poseda trebuie sa cuprinda toate ramurile medicale in care activeaza. Asistenta trebuie sa cunoasca tehnica ingrijirea bolnavului, metodele de investigatie, pregatirea bolnavilor pentru examinarile complementare, tehnica tratamentului modem, dar se cere in acelasi timp sa cunoasca evolutia bolilor, toate complicatiile posibile in cursul evolutiei lor, precum si masurile de urgenta care trebuie luate pina la sosirea medicului. Este necesar ca asistenta sa cunoasca simptomele precoce si epidemiologia bolilor infecto-contagioase, precum si modul de prevenire a infectiilor interspitalicesti.
I.C. Voiculescu IC. Petrica "Anatomia si fiziologia omului" Editura Medicala Bucuresti 1971 Al Radulescu Ortopedia Chirurgicala - volum l Editura Medicala-Bucuresti 1956 Carol Meares ,,Tehnica ingrijirii bolnavului" Editura ALL - Bucuresti 1996 Lucretia Titirca ,,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali" Editura Viata Medicala Romaneasca Minai Mihailescu ,,Chirurgie" Editura Medicala - Bucuresti 1999
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
