Îngrijirea pacientului cu astm bronsic

Cuprins licență

I. INTRODUCERE 3
II. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR ...4
III. INGRIJIRI ALE PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC .16
A. DATE DESPRE BOALA:
1. Definitie
2. Etiopatogenie
3. Fiziopatologie
4. Simptomatologie
5. Tabloul clinic
6. Forme clinice
7. Diagnosticul pozitiv
8. Diagnosticul diferential
9. Diagnosticul unei alergii
10. Evolutie -  complicatii
11. Tratament
12. Explorarea functiei respiratorii
13. Examene complementare
14. Educarea bolnavilor cu astm bronsic
B. INGRIJIRI GENERALE
C. INGRIJIRI SPECIFICE
1. Proces de ingrijire
2. Studiu pe cazuri clinice
3. Stabilirea gradului de dependenta dupa modelul conceptual al
Virginiei Henderson
4. Planuri de ingrijire a bolnavilor cu astm bronsic
IV. EDUCATIA SANITARA IN ASTMUL BRONSIC ..70
V. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA ..71

Extras din licență

I. 
Astmul bronsic este o boala inflamatorie a cailor respiratorii destul de frecvent intalnita, in care un rol important il au multe celule si elemente celulare (mastocitele, eozinefilele, limfocitele T, macrofagele, neurotrofilele si celule epiteliale). El se caracterizeaza prin accese de dispnee paroxistica expiratorie (practic pacientul nu poate respira), la baza careia se afla o hiperactivitate bronsica, in care sunt implicati o serie de factori alergici, iritanti si infectiosi. 
Aceasta afectiune se manifesta si prin episoade repetate de wheezing, sete de aer, dureri toracice si tuse, in special noaptea sau dimineata la trezire. Pentru a trata aceasta boala, medicul trebuie sa cunoasca manifestarile clinice ale crizei de astm bronsic (pacientul sta la marginea patului si se chinuie sa expire). 
Observand dezvoltarea acestei boli, P. H. Fisher afirma ca poate fi descrisa o faza initiala, in care sunt implicate mai ales mastocitele, etapa care poate dura de la cateva minute la o ora, caracterizata de bronhoplasm si edem si o faza mai tardiva, in care sunt implicate mai ales eozinefilele, etapa care la randul ei poate dura cateva ore si este caraterizata de un proces inflamator, in care bronhodilatatoarele sunt mai putin eficace decat medicamentele care inhiba activarea mastocitelor si blocheaza sinteza citokinelor (cromoglicatul si corticoizii). In cadrul social aceasta boala poate fi activata de diferiti factori fizici si chimici, asa cum sunt praful, fumul si substante iritante. Aceasta boala are o prelevanta de 4-5 % din populatia generala. Raportul femei/barbati pare sa fie egal. In SUA, in fiecare an sunt internate aproximativ 470.000 de cazuri si se inregistreaza 5000 de decese datorate astmului. Frecventa internarilor este mai mare la negri si la copii, iar mortalitatea este semnificativ crescuta (comparativ cu populatia generala) la negrii intre 15-24 de ani. Organismul uman este un subsistem al unui ecosistem si a unui sistem social si familiar, ca el este un sistem deschis si ca traieste intr-un mediu artificial. Pentru a-si satisface cat mai bine nevoile sale, omul a devenit o fiinta sociala si familiala. De aceea familia joaca un rol deosebit in viata individului. Omul se naste, traieste si moare intr-o familie. Familia ii asigura satisfacerea unor nevoi biologice, asa cum ar fi nevoile sexuale si de reproducere, a unor nevoi afective, asa cum ar fi nevoia de iubire si de protectie reciproca. 
Astmul reprezinta un sindrom de etiopatogenie complexa.
Astmul bronsic este una dintre cele mai importante si raspandite afectiuni respiratorii cu o prevalenta de 3-6% din populatie.
II. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR
Aparatul respirator cuprinde organele prin care se realizeaza respiratia pulmonara.
O parte din organele aparatului respirator indeplinesc si alte functii decat respiratia :
- fosele nazale servesc la respiratie, dar si pentru miros;
- naso-faringele sau rino-faringele lasa sa treaca aerul spre plamani, dar ventileaza si urechea medie prin trompa lui Eustachio sau faringotimpaniera.
- orofaringele sau bucofaringele : la nivelul lui se incruciseaza calea respiratorie cu cea digestiva;
- laringele este un organ respirator, dar si un organ al fonatiei.
Incepand cu traheea , organele aparatului respirator au functii pur respiratorii.
Componentele aparatului respirator:
- caile respiratorii superioare:
- nas;
- cavitati nazale;
- laringe;
- trahee.
- organele de schimb respirator, plamanul, cu arborele bronsic.

Fisiere în arhivă (3):

 Bibliografie.doc
 III cazuri.doc
 Ingrijirea pacientului cu astm bronsic.doc

Imagini din acest licență

Bibliografie

1. Ifrim M. , Compendiu de anatomie, Editura Stiintifica si Niculescu Gh. : Enciclopedica, Bucuresti.
2. Albu M.R. : Anatomia si fiziologia omului, Editia a II-a, Editura 
Corint, Bucuresti 1998. 
3. Theodorescu D. : Mic atlas de anatomie a omului, Editura Didactica 
si Pedagogica, Bucuresti 1974 
4. Borundel C. : Manual de medicina interna pentru cadre medii, 
Editura All 1996.
5. Bruckner L. : Medicina interna, vol. II, Editura Medicala, 
Bucuresti 1979.
6. Negru L. Fiziopatologie, Editura Didactica si Pedagogica 
Serban M.G. : R.A., Bucuresti 1994.
7. Titirca L. : Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor 
de asistentii medicali, Editura Viata Medicala 
Romaneasca, Bucuresti, 1998.
8. Titirca L. : Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii 
medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca, 
Bucuresti 1997.
9. Titirca L. : Breviar de explorari functionale si de ingrijiri 
speciale acordate bolnavului, Editia a III-a, Editura 
Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 1997.
10. Titirca L. : Urgente medico-chirurgicale, Sinteze, Editura 
Medicala, Editia a III-a, Bucuresti.
11. Mincu M. : Dictionar de termeni medicali, Editura Corint, 
Bucuresti 1998.
12. Burghelea I. : ABC-ul sanatatii, Editura Medicala, Bucuresti 1964
13. Titirca L. : Ghid de nursing, Editia a III-a, Editura Viata 
Medicala Romaneasca, Bucuresti 1996.