PARTEA GENERALA 3 CAPITOLUL I. DATE GENERALE DESPRE BOALA PARKINSON 4 I. 2. Epidemiologie 5 CAPITOLUL II. BOALA PARKINSON- SIMPTOME MOTORII 7 II. 1. Tremorul 7 II. 2. Bradikinezia 8 II. 3. Rigiditatea musculara 9 II. 4. Blocajul intermitent in mers (freezing) 10 II. 5. Tulburarile de mers (festinatia) 11 II. 6. Instabilitatea posturala 12 CAPITOLUL III. BOALA PARKINSON- SIMPTOMELE NON-MOTORII 14 III. 1. Simptome cardiovasculare 14 III. 2. Simptome gastrointestinale 14 III. 3. Tulburarile de somn 15 III. 4. Tulburari de sudoratie si salivatie 15 III. 5. Tulburarile psihice 15 III. 7. Tulburari sfincteriene 17 CAPITOLUL IV. NEUROREABILITAREA PACIENTULUI CU BOALA PARKINSON 19 IV. 1. Ameliorarea motilitatii 20 IV. 2. Ameliorarea activitatilor curente ale zilei 21 PARTEA PERSONALA 24 CAPITOLUL V 25 V. 1. Scopul lucrarii 25 V. 2. Material si metoda 25 V. 3. Caracteristicile lotului examinat 26 Provenienta pacientilor 27 Situatia sociala 28 Vechimea bolii 29 Debutul afectiunii 30 Afectiunile asociate 31 Ponderea tulburarilor afective 32 CAPITOLUL VI 33 VI. 1. Ingrijirea pacientului cu boala Parkinson 33 VI. 2. Alte repercursiuni generate de boala Parkinson 38 CAPITOLUL VII. Aportul asistentului medical asupra depresiei si anxietatii din boala Parkinson 41 VII. 1. PARTICULARITATI ALE DEPRESIEI IN BOALA PARKINSON 41 VII. 2. Strategii necesare pentru a invinge starile depresivo-anxioase 45 VII. 2. 1. Controlul tensiunii neuropsihice 45 VII. 2. 2. Reducerea incordarii psihice si a starii de agitatie 47 CONCLUZII 48 BIBLIOGRAFIE 49
PARTEA GENERALA CAPITOLUL I. DATE GENERALE DESPRE BOALA PARKINSON Boala Parkinson este o afectiune neurologica degenerativa a sistemului nervos central, care afecteaza controlul miscarii, caracterizata prin disparitia celulelor nervoase din substanta neagra, scazand productia de dopamina, care realizeaza schimbul de informatii dintre celulele creierului, rezultand un ansamblu de manifestari motorii (rigiditate, tremor, akinezie, miscari anormale). Debutul afectiunii este insidios, la inceput fiind prezente acuze si semne discrete, care de obicei sunt trecute cu vederea sau puse pe seama varstei, ulterior acestea agravandu-se progresiv. [8] Boala Parkinson debuteaza intr-un mod insidios, progresiv, iar data debutului concret este greu de stabilit datorita manifestarii unei simptomatologii intermitente, pacientul se prezinta la medic de cele mai multe ori datorita tremurului, sau a unei incetiniri in miscare. Aceste semne sunt remarcate de anturaj si de pacient si sunt confundate de multe ori cu anchilozele articulare sau cu afectiuni ale coloanei vertebrale. [10] In faza incipienta, simpomele pot fi confundate cu procesul normal de imbatranire, dar, pe masura ce se agraveaza, diagnosticul acestora devine evident. In momentul aparitiei primelor simptome, se crede ca intre 60% si 80% din celulele din zona de control a activitatilor motorii sunt deja devastate. Pe masura ce pacientii avanseaza in varsta simptomele devin tot mai proeminente, iar tratamentul mai putin folositor. Boala Parkinson avand o evolutie progresiva, semnele si simptomele sunt acumulate in timp. Desi aceasta boala este potential distrugatoare, ea avanseaza lent astfel incat majoritatea pacientilor beneficiaza de numerosi ani de viata activa dupa fixarea diagnosticului. In alta ordine de idei, spre deosebire de alte afectiunii neurologice majore, boala Parkinson este tratabila. Prezenta tremurului in absenta oricarui alt simptom fundamental, denota un stadiu incipient al afectiunii sau un alt diagnostic. Tratamentul fiind medicamentos si chirurgical dar poate consta si in implantarea unui dispozitiv pentru stimularea creierului. Progresia acestei afectiuni se manifesta diferit la fiecare persoana. [13] Ingrijirea unei persoane care este diagnosticata cu Boala Parkinson, este o adevarata provocare pentru asistenta medicala, aceasta trebuie sa fie permanent langa pacient, sa fie organizata, sa cunoasca bine semnele si simptomele afectiunii, nevoile si schimbarile fizice si mentale ale pacientului. O atentie majora din partea acesteia trebuie acordata tratamentului medicamentos prin respectarea planului de tratament, dozajul, modul de interactiune unele cu altele, dar si sprijinului psihic, emotional si sufletesc. Inceputul acestei afectiuni este cu multi ani, cel putin cu zece inaintea aparitiei primelor simptome motorii, iar cu cat tratamentul este initiat mai devreme, cu atat calitatea vietii pacientului este mai apreciabila pe termen indelungat. [14] Fig. 1. Concentratia de dopamina ( www.farmamed.ro) I. 1. Istoric James Parkinson a conceput prima descriere a bolii Parkinson in anul 1817. Caracteristica anatomo patologica a bolii a fost descrisa de catre Lewy in 1912, reprezinta prezenta incluziunilor hialine in citoplasma neuronilor. Putin mai tarziu, Tretiakoff demonstreaza in anul 1919, ca aceste incluziuni numite corpii Lewy, domina in substanta neagra. [6] I. 2. Epidemiologie Boala Parkinson este cea de a doua afectiune dintre bolile neurodegenerative, ca frecventa, din lume, dupa maladia Alzheimer. Debuteaza in general, intre 40-70 ani, cu o frecventa crescuta in jurul varstei de 60 ani, foarte rar dupa 90 de ani. Boala Parkinson creste reprezentativ cu varsta dupa 40 ani. Pacientii cu initierea bolii inaintea varstei de 40 ani, se apreciaza cu debut precoce, la persoanele intre 21-41 de ani, cu debut la varsta tanara, iar inaintea varstei de 21 ani, cu debut juvenil. Barbatii sunt mai predispusi la aceasta afectiune, comparativ cu femeile, cu un raport barbati:femei de 1,9:1. [6] Autori diversi au estimat incidenta Bolii Parkinson, fiind relatate cifre variind intre 11 si 14 cazuri noi anual la 100.000 locuitori. Prevalenta a fost estimata in unele cercetari intre 104 si 168 de cazuri la 100.000 locuitori. Mortalitea in Boala Parkinson nu este considerata o cauza directa de deces, dar speranta de viataa persoanelor care sunt afectate de aceasta afectiune este mai scazuta. Pacientii la care persista instabilitatea posturala, tulburarile de mers, dar si halucinatiile sau dementa, s-a dovedit ca au un risc mai crescut de deces [15].
1. A. Hufschmidt, C. H. Lucking - C.D.Popescu, Neurologie integrala - de la simptom la tratament, Ed. POLIROM, 2002, pag 166- 169 2. Bergman J, Lerner V. Successful Use of Donepezil for the Treatment of Psychotic, Symptoms in Patients With Parkinson's Disease. Clinical Neuropharmacology 2002; 25 (2): 107-110 3. Bogdan O. Popescu, Ovidiu Alexandru Bajenaru, Elemente esentiale de neurologie clinica. Ed. Medicala Amaltea - Bucuresti, 2009 4. Bridget Mc. Call, Cum sa faci fata bolii Parkinson, Ed. Antet 2007 5. D. A. Warrell, D. J. Weatherall, J. G. G. Ledingham, Tratat de Medicina Neurologie, Ed. Tehnica Bucuresti 2000 6. Dan Minea, Neurologie - Curs pentru studenti, Brasov 2003, 7. Dorina Scutelnicu, Neurologie - Curs, Ed. Mirton - Timisoara 2007, pag 216-219 8. Eric Jouvent, Christian Denier, Neurologie, Elsevier Masson 2012 9. Factor SA, McAlarney T, Sanchez-Ramos WJ. Sleep disordes and sleep effect in Parkinson's disease. Movoument Disord. 1990; 5: 280-285 10. Gregory Kuchcinski, Neurologie-neurochirurgie, Ed Vernazobres, Grego 2013 11. Hornykiewecz O, Kish SJ. Biochemical pathophysologi of Parkinson's disease. Adv Neurol 1986 ; 45 19-43 12. http://www.antiparkinson.ro/ 13. http://ro.wikipedia.org/wiki/BoalaParkinson 14. Iulian Dan Cuciureanu, Boala Parkinson, Ed. Junimea, Iasi 2004, pag 56-75 15. Ion Moldovanu, Gabriela Pavlic, Boala Parkinson-Aspecte diagnostic si tratament, Ed Tipografia Centrala, Chisinau 2011 16. Lees AJ, Blackburn NA, Campbell VL. The nighttime problems of Parkinson's disease. Clin. Neuropharmacol 1988; 1: 512-519 17. Liviu Pendefunda, Compendiu de patologie neurologica, Ed. Junimea, Iasi 2011 18. Liviu Pendefunda, Tratat de neurologie practica vol. 2, Ed. Contact International, Iasi 1998, pag 426-430 19. McKeith IG, Burn DJ, Ballard CG, Collerton D, Jaros E, Morris CM, McLaren A, Perry EK, Perry R, Piggott MA, O'Brien JT. Dementia with Lewy bodies. Semin Clin Neuropsychiatry. 2003; 8(1): 46-57 20. Mihaela Simu, Curs de neurologie, Ed. Lito - U.M.F Timisoara 2007, pag 161-162 21. Monica Seuchea, Lucretia Titirca, Florica Udma, Elena Darabantiu, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2008 22. Ovidiu Bajenaru, Aurora Constantinescu, Amalia Ene, Actualitati in diagnosticul si tratamentul Bolii Parkinson, Ed. Media Med Publicis, Bucuresti 2010 23. Ovidiu Bajenaru, Ghiduri de diagnostic si tratament in neurologie, Ed. Amaltea, Bucuresti 2010 24. Ovidiu Bajenaru, Ghiduri de diagnostic si tratament in neurologie, Ed. Amaltea, Bucuresti 2005, pag 95-99 25. Wu T., et al., Motor automaticity in Parkinson's disease, Neurobil. Dis. (2014), http:/ /dx.doi.org/10.1016/j.nbd.2015 .06.014
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
