Îngrijirea pacientului cu demență vasculară

INTRODUCERE

Ø Importanța și actualitatea temei abordate

Patologia cerebrovasculară reprezintă prin imporanța sa o problemă serioasă de sănătate publică, deci cunoașterea unor noțiuni legate de această patologie sunt importante pentru oricare din medici. De aceea lucrarea de față a fost creată pentru a prezenta aspecte legate de demența vascualară.

Patologia aleasă a fost demența vasculară deoarece aceasta este una din urgențele medicale, etiologia sa este complexă, iar terapia trebuie aplicată imediat ce diagnosticul este suspicionat deoarece boala poate duce la agravare și ulterior deces prin bolile asociate sau complicații.

În lucrarea de față vor fi prezentate atât noțiuni teoretice legate de tema studiată, dar și un studiu realizat cu ajutorul bazei de date a Clinicii de Neurologie a Spitalului Clinic Judetean Sibiu.

Prin lucrarea de față aș dori să mulțumesc în mod deosebit domnului profesor universitar dr. Pereanu Marcel, pentru sprijinul și îndrumarea acordate pentru realizarea acestei lucrări.

Ø Motivația alegerii temei

Afecțiunea cerebrovasculară aleasă și anume demența vasculară este puțin cunoscută dar are o importanță mare în domeniul medical afectând ambele sexe, deopotrivă femei și bărbați fiind de asemenea și o cauză majoră de dizabilitate și de scădere a calității vieții.

Cu toate acestea, dacă se cunosc factorii etiologici se face o diagnosticare și un tratament corespunzător afecțiunea putându-se ameliora. De aceea am ales aceasta temă pentru a prezenta modul de manifestare a demenței vasculare prin observarea frecvenței, simptomelor pe un lot de subiecți, pentru studiere în funcție de vârstă și sex, precum și pentru a observa modul de evoluția a acesteia.

Leziunile produse la nivel cerebral sunt de o importanță majoră motiv pentru care diagnosticarea și inițierea tratamentului trebuie realizate în cel mai scurt timp de la declanșarea simptomatologiei.

CAPITOLUL I - NOȚIUNI GENERALE DESPRE BOALĂ

1.1 - Definiție și clasificare

Dementa vasculara se refera la declinul subtil, progresiv al memoriei si al functiei cognitive. Acest lucru se produce atunci cand alimentarea cu sangele care transporta oxigen si substante nutritive la creier este intrerupta de un sistem vascular blocat sau afectat.

In cazul in care alimentarea cu sange este oprita mai mult de cateva secunde, celulele creierului pot muri, fapt ce poate leza cortexul, zona creierului asociata cu invatarea, memoria si limbajul. In functie de persoana si de severitatea accidentului vascular cerebral, dementa vasculara se poate dezvolta treptat sau brusc.

In prezent nu exista nici un tratament cunoscut, dar veste buna este ca se pot face anumite schimbari in stilul de viata al unei persoane si se pot utiliza diverse metode practice care ar putea ajuta la prevenirea accidentelor vasculare cerebrale pentru a se compensa afectarea creierului si a incetini dezvoltarea dementei vasculare.

Cel mai des intalnit tip de dementa vasculara este dementa multi-infarct care este cauzata da o serie de accidente vasculare cerebrale minore care trec neobservate.

Aceste mini accidente vasculare cerebrale minore sunt mentionate ca atacuri ischemice tranzitorii care sunt doar temporare si sunt rezultatul blocajelor partiale a alimentarii cu sange, concretizate in tulburari de scurta durata a vederii si a constientei. In timp insa, acele zone ale creierului vor suferi leziuni si simptomele de dementa vasculara incep sa apara.

Clasificare

1. Demența multiinfart apare in leziuni ocluzive multiple care produc atât microinfarte corticale (demențe corticale) cat si leziuni lacunare subcorticale (demențe subcorticale). Demențele subcorticale sunt mai frecvente, raportul lor față de formele corticale fiind de 6 la Tabloul clinic este dat de sumarea în timp a acestor ischemii cerebrale. Particularitatea lor în cadrul demențelor constă în faptul ca la început apar semne neurologice de focar care pot merge de la un sindrom piramidal, o hemianopsie omonimă, ataxie sau tulburari sfincteriene izolate până la un sindrom pseudobulbar. În anamneza acestor bolnavi gasim mai multe episoade ischemice petrecute în timp. Ulterior apar tulburari de memorie, memoria imediată si/sau cea secundară pe termen lung fiind profound afectate, în timp ce memoria terțiară, pe termen foarte lung, este relativ conservata. În viata de fiecare zi bolnavii uită organizarea spațului familiar sau instrucțiunile recente in timp ce pastrează uneori cu o remarcabilă exactitate, amintirea unor evenimente din propria lor viată petrecute cu mult timp in urma.

Demența multiinfarct se deosebeste cu greu de demența din BA.Exista totusi cateva criterii clinice de diferențiere:

-debut brusc;

-progresia in trepte (evolutia demenței din BA este continua);

-existentă in anamneza a unui istoric de IC repetate;

-prezența factorilor de risc caracteristici IC;

-evidențierea clinică a unor leziuni de focar (tulburări de vorbire, tulburări vizuo-spatiale, s.a).

2. Boala Binswanger a fost inițial descrisă ca ‘encefalită subcorticaă cronică progresivă’ sau ‘encefalopatie subcorticală aterosclerotică’. Din punct de vedere clinic se caracterizează prin triada: deficit motor, demență progresivă si HTA. Deficitul motor este reprezentat printr-o lipsă de coordonare a membrelor inferioare atat la ortostațiune (astazie, abazie trepidanta) cat si la mers (ataxie). Se adaugă tulburări sfincteriene de tipul incontinenței urinare, semne piramidale si extrapiramidale si un sindrom pseudobulbar.

Examenul psihologic relevă tulburări amnezice, de limbă, un deficit cognitive si o diminuare a atenției, a coeficientului de inteligența și a capacității de rezolvare a problemelor de zi cu zi.