Îngrijirea pacientului cu demență vasculară

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE
O Importanta si actualitatea temei abordate
O Motivatia alegerii temei
CAPITOLUL I - NOTIUNI GENERALE DESPRE BOALA
1.1 -  Definitie si clasificare
1.2 - Factori de risc
1.3 - Semne, simptome si diagnostic
1.4 - Tratament
1.4.1 - Tratament etiologic
1.4.2 -Tratament simptomatic
CAPITOLUL II - ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTEI CU DEMENTA VASCULARA
II.1 -  Ingrijiri autonome aplicate pacientului cu dementa vasculara
II.2 - Ingrijiri delegate aplicate pacientei cu dementa vasculara
II.2.1-Analize de laborator specific dementa vascularai
II.2.2 -  Pregatirea pacientului pentru investigatiile recomandate de medic 
II.2.3 -  Administrarea medicatiei prescrise
II.3 -  Educatia sanitara a pacientei cu dementa vasculara
CAPITOLUL III - PROCESUL DE INGRIJIRE APLICAT PACIENTEI CU DEMENTA VASCULARA
III.1. - Cazul I
Date generale despre pacient
III.1.1 - Culegerea de date pe cele 14 nevoi
III.1.2 - Analiza si interpretarea datelor
PES: (Diagnostic de nursing)
Prioritizarea nevoilor
III.1.3 - Plan de ingrijire (pe 3 zile)
CAPITOLUL IV -  CONCLUZII
ANEXE
BIBLIOGRAFIE

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
O Importanta si actualitatea temei abordate
Patologia cerebrovasculara reprezinta prin imporanta sa o problema serioasa de sanatate publica, deci cunoasterea unor notiuni legate de aceasta patologie sunt importante pentru oricare din medici. De aceea lucrarea de fata a fost creata pentru a prezenta aspecte legate de dementa vascualara.
Patologia aleasa a fost dementa vasculara deoarece aceasta este una din urgentele medicale, etiologia sa este complexa, iar terapia trebuie aplicata imediat ce diagnosticul este suspicionat deoarece boala poate duce la agravare si ulterior deces prin bolile asociate sau complicatii.
In lucrarea de fata vor fi prezentate atat notiuni teoretice legate de tema studiata, dar si un studiu realizat cu ajutorul bazei de date a Clinicii de Neurologie a Spitalului Clinic Judetean Sibiu.
Prin lucrarea de fata as dori sa multumesc in mod deosebit domnului profesor universitar dr. Pereanu Marcel, pentru sprijinul si indrumarea acordate pentru realizarea acestei lucrari.
O Motivatia alegerii temei
Afectiunea cerebrovasculara aleasa si anume dementa vasculara este putin cunoscuta dar are o importanta mare in domeniul medical afectand ambele sexe, deopotriva femei si barbati fiind de asemenea si o cauza majora de dizabilitate si de scadere a calitatii vietii.
Cu toate acestea, daca se cunosc factorii etiologici se face o diagnosticare si un tratament corespunzator afectiunea putandu-se ameliora. De aceea am ales aceasta tema pentru a prezenta modul de manifestare a dementei vasculare prin observarea frecventei, simptomelor pe un lot de subiecti, pentru studiere in functie de varsta si sex, precum si pentru a observa modul de evolutia a acesteia.
Leziunile produse la nivel cerebral sunt de o importanta majora motiv pentru care diagnosticarea si initierea tratamentului trebuie realizate in cel mai scurt timp de la declansarea simptomatologiei.
CAPITOLUL I - NOTIUNI GENERALE DESPRE BOALA
1.1 -  Definitie si clasificare
Dementa vasculara se refera la declinul subtil, progresiv al memoriei si al functiei cognitive. Acest lucru se produce atunci cand alimentarea cu sangele care transporta oxigen si substante nutritive la creier este intrerupta de un sistem vascular blocat sau afectat. 
In cazul in care alimentarea cu sange este oprita mai mult de cateva secunde, celulele creierului pot muri, fapt ce poate leza cortexul, zona creierului asociata cu invatarea, memoria si limbajul. In functie de persoana si de severitatea accidentului vascular cerebral, dementa vasculara se poate dezvolta treptat sau brusc. 
In prezent nu exista nici un tratament cunoscut, dar veste buna este ca se pot face anumite schimbari in stilul de viata al unei persoane si se pot utiliza diverse metode practice care ar putea ajuta la prevenirea accidentelor vasculare cerebrale pentru a se compensa afectarea creierului si a incetini dezvoltarea dementei vasculare. 
Cel mai des intalnit tip de dementa vasculara este dementa multi-infarct care este cauzata da o serie de accidente vasculare cerebrale minore care trec neobservate. 
Aceste mini accidente vasculare cerebrale minore sunt mentionate ca atacuri ischemice tranzitorii care sunt doar temporare si sunt rezultatul blocajelor partiale a alimentarii cu sange, concretizate in tulburari de scurta durata a vederii si a constientei. In timp insa, acele zone ale creierului vor suferi leziuni si simptomele de dementa vasculara incep sa apara.
Clasificare
1. Dementa multiinfart apare in leziuni ocluzive multiple care produc atat microinfarte corticale (demente corticale) cat si leziuni lacunare subcorticale (demente subcorticale). Dementele subcorticale sunt mai frecvente, raportul lor fata de formele corticale fiind de 6 la Tabloul clinic este dat de sumarea in timp a acestor ischemii cerebrale. Particularitatea lor in cadrul dementelor consta in faptul ca la inceput apar semne neurologice de focar care pot merge de la un sindrom piramidal, o hemianopsie omonima, ataxie sau tulburari sfincteriene izolate pana la un sindrom pseudobulbar. In anamneza acestor bolnavi gasim mai multe episoade ischemice petrecute in timp. Ulterior apar tulburari de memorie, memoria imediata si/sau cea secundara pe termen lung fiind profound afectate, in timp ce memoria tertiara, pe termen foarte lung, este relativ conservata. In viata de fiecare zi bolnavii uita organizarea spatului familiar sau instructiunile recente in timp ce pastreaza uneori cu o remarcabila exactitate, amintirea unor evenimente din propria lor viata petrecute cu mult timp in urma.
Dementa multiinfarct se deosebeste cu greu de dementa din BA.Exista totusi cateva criterii clinice de diferentiere:
-debut brusc;
-progresia in trepte (evolutia dementei din BA este continua);
-existenta in anamneza a unui istoric de IC repetate;
-prezenta factorilor de risc caracteristici IC;
-evidentierea clinica a unor leziuni de focar (tulburari de vorbire, tulburari vizuo-spatiale, s.a).
2. Boala Binswanger a fost initial descrisa ca 'encefalita subcorticaa cronica progresiva' sau 'encefalopatie subcorticala aterosclerotica'. Din punct de vedere clinic se caracterizeaza prin triada: deficit motor, dementa progresiva si HTA. Deficitul motor este reprezentat printr-o lipsa de coordonare a membrelor inferioare atat la ortostatiune (astazie, abazie trepidanta) cat si la mers (ataxie). Se adauga tulburari sfincteriene de tipul incontinentei urinare, semne piramidale si extrapiramidale si un sindrom pseudobulbar.
Examenul psihologic releva tulburari amnezice, de limba, un deficit cognitive si o diminuare a atentiei, a coeficientului de inteligenta si a capacitatii de rezolvare a problemelor de zi cu zi.

Fisiere în arhivă (1):

 Ingrijirea pacientului cu dementa vasculara.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Alvarez X.A., Cacabelos R., Laredo M., et al.24-week, double-blind, placebo-controlled study of three dosages of Cerebrolysin in patients with mild to moderate Alzheimer's disease. 2002; 45:1211-1310.
2. American Academy of Neurology (AAN). Practice parameter: diagnosis of dementia
(an evidence-based review): report of the Quality Standards Subcommittee of the
American Academy of Neurology. Neurology 2001; 56: 1143-1153.
3. American Academy of Neurology - National Guideline Clearinghouse (NGC).
Guideline synthesis: Alzheimer's disease and related dementias. Rockville (MD),
2006; 52: 1232-1241.
4. American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Disorders, ed. 4, Washington DC American Psychiatric Association, 2000; 55: 1511-1621.
5. Blennow K, Hampel A. Cerebrospinal fluid markers for incipient Alzheimer's
disease. Lancet Neurol 2003; 2: 605-613.
6. Burns A., De Deyn P.P. Risperidone for the treatment of neuropsychiatric features in
dementia. Drugs Aging 2006; 23 :887-896. .
7. Clinical and neuropathological criteria for frontotemporal dementia. The Lund and
Manchester Groups. Journal of Neurology, Neurosurgery, and Psychiatry 1994; 57:
416-418.
8. Erkinjuntti T., Kurz A., Gauthier S., et al.Efficacy of galantamine in probable vascular dementia and Alzheimer's disease combined with cerebrovascular disease: a randomised trial. Lancet 2002; 359:1283-1290. 
9. European Handbook of Neurological Management, edited by R. Hughes, M. Brainin
and N.E. Gilhus (European Federation of Neurological Societies), Blackwell
Publishing, 2006; 52: 543-553.
10. Kanowski S., Herrmann W.M., Stephan K. et al. Proof of efficacy of
the ginkgo biloba special extract EGb 761 in outpatients suffering from mild to
moderate primary degenerative dementia of the Alzheimer type or multi-infarct
dementia. Pharmacopsychiatry 1996; 29:47-56.
11.Kanowski S., Hoerr R. Ginkgo biloba extract EGb 761 in dementia: intent-to-treat
analyses of a 24-week, multi-center, double-blind, placebo-controlled, randomized
trial. Pharmacopsychiatry 2003; 36:297-303.
12. Kanowski S., Herrmann W.M., Stephan K.,et al. Proof of efficacy of
the ginkgo biloba special extract EGb 761 in outpatients suffering from mild to
moderate primary degenerative dementia of the Alzheimer type or multi-infarct
dementia. Pharmacopsychiatry 1996; 29:47-56.
13. Lacasse H., Perreault M.M., Williamson D.R. Systematic review of antipsychotics for
the treatment of hospital-associated delirium in medically or surgically ill patients.
Ann Pharmacother 2006; 40:1966-1973.
14. Lobo A, Lanner LJ, Fratigtiom L. Prevalence of dementia and major subtypes in
Europe a collaborative study of population based cohorts - neurologic disease in the
elderly research group. Neurology 2000; 54: S4-S9.