Îngrijirea pacientului cu hepatită virală de tip A

MOTTO

,,A DOBANDI VINDECAREA ESTE MAI PRESUS de

ORICE IN STIINTA MEDICALA; MAI MULTE CAI

INSA DUCAND CATRE ACEASTA TINTA TREBUIE

SA O ALEGEM PE CEA MAI PUTIN VATAMATOARE”

HIPOCRATE

MOTIVATIA

Sanatatea este bunul cel mai de pret al omului. Boala ca inamic al vietii, trebuie combatuta cu toate mijloacele profilactice si curative.

Statisticile OMS atesta ca printre bolile cronice si degenerative care afecteaza sanatatea si capacitatea de munca a unui numar mare de oameni se numara si maladiile hepatice, raspunzatoare de invaliditate si mortalitate crescuta.

Conceptia moderna conform careia atitudinea fata de bolnavul cu insuficienta hepatica, de altfel de toti cei afectati de boli hepatice trebuie sa fie activa urmarindu-se depistarea precoce, evaluarea completa, dispensarizarea si integrarea bolnavului intr-un complex terapeutic.

Fara a nega ca hepatita acuta virala este o afectiune grava, azi ea nu mai trebuie privita, totusi ca o complicatie finala in evolutia unei insuficienta hepatice, ci ca un accident redutabil care survine in viata unei personae. Depinde de medicina si de intreg personalul medical si nu in putina masura de bolnavul insusi, ca prin masuri terapeutice adecvate accidentul acesta sa fie rezolvat favorabil prelungindu-se astfel existenta activa a bolnavilor.

In aceasta opera conteaza enorm atat posibilatile tehnico-materiale cat si pregatirea si profesionalismul echipei medicale de ingrijire si in buna masura disponibilitatile fizice si psihologice ale pacientilor, care trebuiesc pregatiti astfel incat sa accepte si sa suporte in conditii cat mai bune situatiile dificile pe care le creeaza maladiile hepatice.

ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Ficatul este cea mai mare glanda anexa a tubului digestiv. Organ plin, de consistenta ferma, ficatul cantareste la adult 1200-1500g cu vasele golite. Are culoare bruna, forma unui ovoid taiat oblic, avand 28 cm in sens transversal si 16 cm in sens anteroposterior.

Ficatul este situat in etajul supramezocolic,in partea dreapta sub diafragma, deasupra colonului transvers si a mezocolonului, la dreapta stomacului, in loja subdiafragmatica si in partea interna a hipocondrului drept.

Ficatul este alcatuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa sase ori mai mare decat cel stang.

Ficatul are doua fete: una superioara, convexa, si alta inferioara. Fata superioara este limitata prin doua margini: una posterioara, mai groasa, si alta anterioara, mai ascutita. Fata superioara diafragmatica este divizata in doi lobi.

Pe fata inferioara se observa doua santuri sagitale si un sant transvers, de aspectul literei ,,H”. Aceste santuri delimiteaza lobul drept, lobul stang, lobul patrat, ventral si lobul Spiegel.

Healey a descris 9 segmente cu vascularizatie si topografie biliara independente, segmente despartite de un tesut conjuctiv densificat.

In santul transversal se afla hilul ficatului, prin care patrund vasele si nervii ficatului si ies canalele biliare si limfatice ale ficatului

Ficatul are doua invelisuri: un invelis seros, pendinte de seroasa peritoneala, care inveleste tot ficatul, cu exceptia unei benzi transverse la nivelul suprafetei superioare, unde ficatul este aderent direct la acin; al doilea invelis este capsula Glisson, care acopera ficatul si intra la nivelul hilului in interiorul organului de-a lungul vaselor si cailor biliare.

Ficatul are o dubla vascularizatie: nutritiva si functionala

Vascularizatia ficatului este asigurata de artera hepatica, care aduce sangele arterial si de vena porta, care aduce sange venos functional.