Îngrijirea pacientului cu traumatisme ale splinei

ARGUMENTUL LUCRĂRII

Splina are un rol important in imunitate,ajutând organismul să lupte cu infecțiile.Splina se poate mări din cauza diverselor infecții cu virusuri sau bacterii ori din pricina unor boli mai grave,precum Ciroza si Leucemia.

Puțin se află in cunoștințele populației acel important organ numit splina.Oamenii de pe zebra cunosc multe despre stomac,despre plămâni,despre ovare,despre prostate chiar și despre creier,așa că splina rămâne un fel de rudă din fundul provinciei,ce stă fioasă in pragul vestibulului,după ce,cu bun simț,și-a scos pantofii să nu strice covoarele.Colaborarea dintre medicii internisti,hematologi și chirurgi va putea furniza într-un viitor nu prea îndepărtat și alte noțiuni legate de felul în care splina influențeaza organismul,ca și de rolul pe care l-ar putea avea chiar în tratamentul altor boli.

Asistenta medicală trebuie să se apropie și să-i cunoască mai bine pe beneficiarii îngrijirilor,să ofere îngrijiri mai bune,individualizate,complete și continue.Boala este ruperea echilibrului armoniei,care se traduce prin suferința fizică,psihică,o dificultate sau o inadaptare la o situație nouă,provizorie sau definitivă.Relația asistent medical-pacient va fi de acceptare reciprocă,o atitudine de respect,caldură și întelegere empatică fața de pacient.Splina nu este foarte mare,este percepută ca o senzație de durere,de jenă,de greutate in partea superioară stângă a abdomenului,uneori iradiața în umărul stâng.

Am ales această temă de studiu,pentru a demonstra cât de importantă este splina in organismul nostru.Un individ poate trăi și fără splină,însă este predisus de a dezvolta anumite infecții și trebuie să beneficieze de un set de vaccinări (anti-Hemophilus,antipneumococica).Lucrarea de față reprezintă o provocare pentru mine,fiind o oportunitate concretizată cunoștințelor asimilate până acum în cadrul școlii postliceale.

INTRODUCERE

Splina este un organ situat in hipocondrul stâng ,partea superioară a abdomenului in unghiul stâng,care are un rol important în imunitate.Splina este un organ mic,de mărimea unui pumn,cu o largă participare în patologia întalnita la om.Ea are un rol important în bolile sângelui,cele infecțioase sau hepatice.Rolul ei este de a distruge celulele roșii îmbătrânite,este loc de stocare a sângelui și intervine in apărarea antiinfecțioasă.

In cazul în care durerea la nivelul splinei apare la efort,acesta trebuie intrerupt imediat,repausul in general ameliorând durerea.Următorul pas este consultul unui doctor specialist.Medicina tradițională are numeroase remedii ce se adresează splinei,iar tratamentele pe baza de reflexoterapie,se referă la masarea zonei reflexe ale splinei.Apare frecvent la pacienții cu boli ale ficatului,la pacienții cu anemie hemolitică,în cazul unui efort intens și prelungit,la cei cu boli infecțioase cronice și la cei cu boli proliferative ale sângelui.

Clinic pacientul acuză dureri la nivelul atunci când aceasta este marită,ceea ce

se numește splenomegalie.

Primele cunoștințe despre splina și bolile ei le deținem încă din secolul II de la Galenus,iar de atunci și până în prezent,cercetătorii au căutat să lămurească mecanismele ei de funcționare și de îmbolnăvire,urmărind implicit găsirea unor soluții terapeutice cât mai adecvate.

Indepărtarea splinei,atunci cand este bolnavă,poate reda sănătatea organismului prin preluarea funcților ei de către alte organe cu structure morfo-funcționale asemănătoare.In elaborarea concepțiilor despre afecțiunile specifice splinei și despre participarea acestui organ la diferite alte afecțiuni au existat mai multe etape.Incepând cu considerarea splinei ca sediu al unor procese patologice (traumatisme,infecții cronice,tumori),continuând apoi cu dovedirea participării splinei la unele afecțiuni generale,s-a ajuns ca în etapa actuală,splina să fie considerată ca fiind implicată și în unele sindroame mai complicate cum ar fi hipertensiunea portal,hipersplenismul,precum și în procesele imunitare și mai ales,in cancerele de sânge.E de la sine inteles că aceste etape și concepții diferite cu privire la splina și afecțiunile ei,au dat naștere și unor orientări diferite în tratamentul acestor afecțiuni.De la prima splenectomie a lui Zaccarelli din 1545,medicii au căutat să rezolve suferințele umane în care era implicată splina,fie ea că ocupă un loc central sau numai secundar prin îndepărtarea ei.