Cuprins
- Capitolul I . 4
- 1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR . 4
- 2. PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII 5
- - DEFINITIE ... 5
- - ETIOPATOGENIE ... 6
- - SIMPTOMATOLOGIA . 7
- - TRATAMENT ... 7
- Capitolul II ..11
- 1.SUPRAVEGHEREA SUGARULUI DIN MOMENTUL INTERNĂRII PÂNĂ LA
- EXTERNAREA ȘI EFECTUAREA TECHNICIILOR IMPUSE DE AFECȚIUNE 11
- - INTERNAREA SUGARULUI ÎN SPITAL .. 12
- - ASIGURAREA CONDIȚIILOR DE SPITALIZARE ... 13
- - PREGĂTIREA PATULUI ȘI A ACCESORILOR LUI 13
- - SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT 14
- - ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE, CORPORALE ȘI VESTIMENTAREA
- SUGARULUI . 14
- - EFECTUAREA TOALETEI GENERALE ȘI PE REGIUNI A SUGARULUI
- MOBILIZAT ... 14
- - OBSERVAREA POZIȚIEI SUGARULUI ÎN PAT .. 17
- - SCHIMBAREA POZIȚIEI ȘI MOBILIZAREA SUGARULUI 17
- - CAPTAREA ELIMINĂRIILOR .. 17
- 2. SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE ȘI VEGETATIVE ... 19
- 3. ALIMENTAȚIA SUGARULUI . 20
- 4. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ȘI HIDRATAREA ORGANISMULUI . 22
- 5. RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ȘI PATOLOGICE . 24
- 6. PREGĂTIREA SUGARULUI ȘI EFECTUAREA TECHNICILOR IMPUSE DE
- AFECȚIUNE .. 27
- 7. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE . 28
- - PROFILAXIA BOLII . 28
- 8. EXTERNAREA SUGARULUI . 30
- Capitolul III .31
- 1. PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALĂ ... 31
- - CAZUL NR 1 31
- - CAZUL NR 2 ... 34
- - CAZUL NR 3 ... 37
- 5. CONCLUZII ASUPRA LUCRĂRII .. 41
- BIBLIOGRAFIE ... 42
Extras din licență
INTRODUCEREA
Pediatria înseamnă medicina de copii.
Principalele particularități fiziopatologice ale vârstei copilăriei: rapiditatea creșterii, instabilitatea homeostazelor, imperfecțiunea funcțiilor de apărare și tendința la generalizarea reacțiilor postagresive, imaturitatea neurologică, eforturile de adaptare solicitate de trecere de la viața intrauterină la cea extrauterină și de la alimentația transplacentară la cea orală (naturală sau artificială), caracterul autolimitat al multor boli ale copilăriei, specificarea unor boli au făcut necesară dezvoltarea pediatriei ca disciplină medicală de sine stătătoare.
CAPITOLUL I
1. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
Fosele nazale: la sugari sunt înguste, mici, nedezvoltate, iar mucoasa bogat vascularizată. Îngustarea foselor nazale și vascularizarea intensă a mucoaselor explică ușurința cu care produc fenomenele de obstrucția nazală la sugari, în cazul unei infecții nazale.
Sinusurile feței: sunt slab dezvoltat la sugari. Orofaringele și rinofaringele sunt deasemenea înguste.
Laringele: sunt situate mai jos decât la adulți. Are o formă cronică, mucoasa este foarte fină și bogat vascularizată.
Traheea: are la nou-născuți pereții mai îngroșați și țesutul elastic mai slab dezvoltat.
Bronhiile: sunt înguste cu cartilaje moi și cu fibre musculare clasice slab dezvoltate.
Mucoasa bronșită: este bogat vascularizată cea ce favorizează apariția și dezvoltarea proceselor inflamatorii.
Plămânii: reprezintă organele în care se realizează schimbul de gaze, O2 și CO2.
Sunt în număr de doi drept și stâng, fiind așezați în cutie toracică. Plămânul stâng este format din doi lobi: superior și inferior. Plămânii sunt înveliți într-o foiță seroasă numită pleură care are rolul de a ușura mișcările plămânilor prin alunecare. Fiecare plămân este învelit de o pleură care la rândul ei este formată din două foițe, una în continuarea celeilalte, pleură viscelară, care acoperă plămânul și pleura parietală, care acoperă pereții cavității toracice. Plămânii sunt alcătuiți dintr-un sistem de canale, rezultat din ramificarea bronhiei principale extrapulmonare, rezultând arborele bronșic care reprezintă totalitatea ramificațiilor intrapulmonare ale bronhiei principale care se termină în alveole pulmonare. Alveolele pulmonare reprezintă unitatea morfo-funcțională a plămânului. În peretele alveolar pulmonar se află vase capilare sanguine la nivelul cărora se realizează schimbul de gaze respirator.
Particularități fiziologice
Prima respirație se produce după legarea cordonului ombilical. Destinderea plămânului în urma primei respirații excită receptorii vagali și declanșează mișcarea ritmică și reglarea centrală a respirației.
Tipul respirației la nou-născuți și la sugari este biagrafmatic sau abdominal: între 3-7 ani se precizează tipul de respirație toracică, de la vârsta 8-10 ani băieții prezintă un tip de respirație predominant abdominală, iar fetele un tip toracic.
Ritmul respirator (frecvența) este cu atât mai rapid cu cât copilul este mai mic: la nou-născut prezintă 50-60 respirații/ min, între 1-3 ani 30 respirații/ min, între 10-14 anu 18-25 respirații/ min, la adult 16-18 respirații/ min.
Bibliografie
1. Corneliu Constantinescu, Conf. V. Pertecu Coman, Puericultură si Pediatrie, Editura Medicală, Bucuresti 1968
2. C.Mozes, Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, București 1978
3. Conf. V. Pertecu Coman, Dr. Florica Păun, Alimentatia copilului sănătos si bolnav, Editura Medicală, Bucuresti
4. Lucrația Titircă, Nursing, Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de asistenti medicali, Editura Viata Medicală Românească, Bucuresti 1997
5. Prof. Dr. Mircea Geormănescu, Pediatrie, Editura Didactică si Petagogică, Bucuresti 1978
6. Prof. Dr. Valeriu Popescu, Medicamente folosite în terapeutica pediatrică, Editura Medicală, Bucuresti 1979
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ingrijirea sugarului cu bronhopneumonie.doc