CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE PRIVIND HEPATITELE ACUTE VIRALE 6 Agentul etiologic 7 Epidemiologie 7 Tablou clinic 8 Forme clinice 9 Diagnostic de laborator 10 Evolutie. Prognostic 11 Tratament 12 Profilaxie 13 CAPITOLUL III - HEPATITA ACUTA CU VIRUS B 14 Etiopatogenie 14 Epidemiologie 17 Tablou clinic 18 Forme clinice 19 DIAGNOSTIC EVOLUTIV. PRONOSTIC 21 Profilaxie 22 Tratament etiotrop 23 CAPITOLUL IV - HEPATITA CU VIRUS D 25 Etiopatogenie 25 Tabloul clinic 26 CAPITOLUL V - HEPATITA ACUTA CU VIRUS C 27 Etiopatogenie 27 Epidemiologie 30 Diagnostic pozitiv 31 Tratamentul etiotrop 32 CAPITOLUL VI HEPATITA ACUTA CU VIRUS E 33 Etiologie. Epidemiologie 33 Tablou clinic. Forme clinice. Diagnostic 33 CAPITOLUL VII - ALTE VIRUSURI HEPATICE 34 STUDIU EPIDEMIOLOGIC AL HEPATITELOR ACUTE VIRALE INTERNATE IN SECTIA BOLI INFECTIOASE A SPITALULUI MUNICIPAL DE URGENTA MOINESTI IN PERIOADA 1998-2007. 35 Ipoteza de lucru si scopul lucrarii 36 Material si metode 36 Rezultate 37 Concluzii 45 CAZUL I 47 CAZUL II 51 CAZ NR III 54 BIBLIOGRAFIE 58
CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE PRIVIND HEPATITELE ACUTE VIRALE Hepatitele virale reprezinta o problema majora de sanatate publica la nivel mondial. Pana in prezent sunt cunoscute 8 virusuri care produc inflamatia ficatului:A, B, C, D, E, G, TTV, SEN. O.M.S estimeaza ca anual hepatita A cauzeaza 1,4 milioane de imbolnaviri, marea majoritate in tarile in curs de dezvoltare, datorita surselor nesigure de apa, salubritatii neadecvate si igienei precare. Desi, spre deosebire de hepatitele B si C, nu cronicizeaza dar poate cauza simptome debilitante, necesita spitalizari prelungite datorita riscului crescut de transmitere la contacti si implicit costuri crescute, putand cauza si insuficienta hepatica acuta (hepatita fulminanta) cu mortalitate crescuta. Hepatitele cu transmitere parenterala (B si C) sunt o problema de sanatate publica care afecteaza si tarile dezvoltate, datorita faptului ca persoanele infectate cronic cu aceste virusuri au risc major de deces prin ciroza hepatica sau hepatocarcinom, afectiuni ce ucid circa 1 milion de persoane anual. Se estimeaza ca aproximativ 2 miliarde de persoane au fost infectate cu virusul hepatitic B (VHB), 350 milioane de persoane avand infectie cronica, 600.000 de persoane decedand anual datorita complicatiilor acesteia. Infectia cu VHB poate fi prevenita prin vaccinare. Aproximativ 150 milioane de persoane sunt infectate cronic cu virusul hepatitic C (VHC), anual de decese fiind datorate acestei infectii, care se poate vindeca prin tratament antiviral, dar pentru care nu exista vaccin. Figura 1- principalele virusuri hepatice.( www.romedic.ro) CAPITOLUL II - HEPATITA ACUTA CU VIRUS A Agentul etiologic Virusul hepatitic A (VHA) este unicul membru al genului Hepatovirus, familia Picornaviridae, fiind un virus ARN, cu genom monocatenar. Virionul VHA, analizat prin microscopie electronica, este o particula rotunda, relativ neteda, cu diametrul de 27-30 nm. Agentul etiologic este reprezentat de virusul hepatitic A(HAV). Structura sa include :4 polipeptide structurale-VP-uri: trei externe (VP1-3), una interna (VP4). Tulpinile virale VHA au doar un singur serotip, de aceea, infectia cu oricare tulpina confera protectie fata de toate celelalte. Replicarea VHA pe culturi celulare poate fi detectata numai prin tehnici imunologice, sau prin metode de hibridizare a acidului nucleic. Prezinta o replicare initiala in hepatocite, dupa care este secretat in canaliculii biliari, iar de aici in tractul intestinal. Absenta invelisului lipidic este un factor important pentru virusurile cu transmitere digestiva (VHA si VHE), acestea nefiind inactivate de bila. Epidemiologie Sursa de agent patogen este reprezentata de omul bolnav cu forme clinice sau inaparente (mai numerosi). Transmiterea se realizeaza fie direct (prin sarut, obiecte comune, closet) fie indirect, pe cale enterala (prin alimente, apa etc.) si, foarte rar, pe cale sexuala. Factori favorizanti sunt reprezentati de colectivitati, igiena defectuoasa, zone supraaglomerate. Sezoanele predominante in care apare boala sunt vara - toamna. Receptivitate - boala apare frecvent la copii si adulti tineri; nu exista purtatori cronici. Este forma cea mai raspandita de hepatita virala. In Romania are un caracter endemic, uneori cu mici izbucniri epidemice. Contagiozitatea incepe in a 2-a 1/2 a perioadei de incubatie (15 zile), perioada prodromala (7 zile) si perioada de stare (primele 7-10 zile ale icterului) cand virusul e prezent in sange si materii fecale.
1. Boli infectioase, Editia a III-a - Marin Voiculescu, Editura Medicala, Bucuresti, 1981. 2. Microbiologie medicala - Dumitru T. Buiuc, Editura "Gr. T. Popa" U.M.F. Iasi, 1992 3. Boli infectioase - Ileana Rebedea, Editura Medicala, Bucuresti, 2000 4. Patologia infectioasa mereu in actualitate - Doina Mihalache, Doina Azoicai, Editura "Gh. Asachi", Iasi, 2000 5. Terapia intensiva in bolile infectioase severe - Vasile Luca, Carmen Mihaela Dorobat, Gheorghe Dorobat, Editura Tehnopress, Iasi, 2001. 6. Ingrijirea omului sanatos si omului bolnav - Florian Chiru si colaboratori, Editura CISON; Bucuresti 2001 7. Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile - Aurel Ivan, Editura Polirom, Iasi, 2002 8. Boli Infectioase - Mircea Chiotan, Editura National, Bucuresti, 2002 9. Infectious diseases for medical students - Egidia Miftode, Vasile Luca, Editura "Gr. T. Popa", U.M.F. Iasi, 2002 10. Virusologie Medicala - Costin Cernescu, Editura Medicala, Bucuresti 2003 11. Hepatitele virale B si C - Actualitati, Sub redactia Dr. Florin Alexandru Caruntu, Editura Infomedica, Bucuresti, 2007 12. Breviar Explorari Functionale si de Ingrijiri Speciale acordate bolnavului; Lucretia Titirca si Editura Viata Medicala Romaneasca 2008 13. Boli infectioase - diagnostic si tratament - Carmen Mihaela Dorobat, Mihaela Catalina Luca, Egidia Gabriela Miftode, Editura "Gr. T. Popa" U.M.F. Iasi, 2012. 14. Vata A. Corelatii clinice, biochimice si imunologice in hepatita acuta B. Teza de doctorat, UMF Iasi, 2007. 15. Tanasescu C. Bolile ficatului si pancreasului. Editura Mondocart Pres. Bucuresti. 1999. 16. Lai CL, Ng RP, Lok AS. The diagnostic value of the ratio of serum gamma - glutamyl transpeptidase to alkaline phosphatase in alcoholic liver disease. Scand J Gastroenterol 1982; 17. Beck J, Nassal M. Hepatitis B virus replication. World J Gastroenterol2007. 18. Lok ASF, Mc Mahon BJ. Chronic hepatitis B: update of recommendations. Hepatology 2004; 19. EASL Clinical Practice Guidelines: Management of chronic hepatitis B. European Association for the Study of the Liver. J Hepatol 20. 2009 21. Feld JJ, Wong DKH, Heathcote EJ. Endpoints of therapy in chronic hepatitis B. Hepatology 2009; 22. Janssen HLA, van Zonneveld M, Senturk H et al. Pegylated interferon alfa - 2b alone or in combination with lamivudine for HBeAg - positive chronic hepatitis B: a randomised trial. Lancet 2005. 23. Lau GKK, Piratvisuth T, Luo KX et al. Peginterferon alfa-2a, lamivudine and the combination for HBeAg-positive chronic hepatitis B. N Engl J Med 2005; 24. Davis GL. Monitoring of viral levels during therapy of hepatitis C. Hepatology2002; 36 (Suppl): 25. Zeuzem S. 12 weeks of follow-up is sufficient for the determination of SVR in patients treated with interferon alfa for chronic hepatitis. J Hepatol 2003; 26. Bruno S, Battezzati PM, Bella G et al. Long-term beneficial effects in sustained responders to interferon-alfa therapy for chronic hepatitis C. J Hepatol 2001; 27. Shiffman ML, Di Bisceglie AM, Lindsan KL. Peginterferon alfa-2a and ribavirin in patients with chronic hepatitis C who have failed prior treatment. Gastroenterology 2004. 28. McHutchison JG, Bartenschlager R, Patel K et al. The face of future hepatitis C antiviral drug development : recent biological and virologic advances and their translation to drug development and clinical practice. J Hepatol 2006; 29. McHutchison JG, Lawitz EJ, Shiffman ML et al. Peginterferon alfa - 2b or alfa - 2a with ribavirin for treatment of hepatitis C infection. N Engl J Med 2002. 30. Ceausu E Hepatite acute virale, in Tratat de pediatrie, sub redactia Ciofu E, Ciofu C, Ed. Medicala Bucuresti, 1999. 31. Duca E, Scripcariu D, Trifan M, Scripcaru L , Fochi M: Cercetari epidemiologice, clinice si de laborator asupra prevalentei purtatorilor de AgHBs in judetul Iasi in perioada 2001- 2005. Rev.Med.Chir.Soc. Med.Nat. Iasi.2007.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
