Ingrijiri calificate in hepatitele acute virale

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE PRIVIND HEPATITELE ACUTE VIRALE 6
Agentul etiologic 7
Epidemiologie 7
Tablou clinic 8
Forme clinice 9
Diagnostic de laborator 10
Evolutie. Prognostic 11
Tratament 12
Profilaxie 13
CAPITOLUL III - HEPATITA ACUTA CU VIRUS B 14
Etiopatogenie 14
Epidemiologie 17
Tablou clinic 18
Forme clinice 19
DIAGNOSTIC EVOLUTIV. PRONOSTIC 21
Profilaxie 22
Tratament etiotrop 23
CAPITOLUL IV - HEPATITA CU VIRUS D 25
Etiopatogenie 25
Tabloul clinic 26
CAPITOLUL V - HEPATITA ACUTA CU VIRUS C 27
Etiopatogenie 27
Epidemiologie 30
Diagnostic pozitiv 31
Tratamentul etiotrop 32
CAPITOLUL VI HEPATITA ACUTA CU VIRUS E 33
Etiologie. Epidemiologie 33
Tablou clinic. Forme clinice. Diagnostic 33
CAPITOLUL VII - ALTE VIRUSURI HEPATICE 34
STUDIU EPIDEMIOLOGIC AL HEPATITELOR ACUTE VIRALE INTERNATE IN SECTIA BOLI INFECTIOASE A SPITALULUI MUNICIPAL DE URGENTA MOINESTI IN PERIOADA 1998-2007. 35
Ipoteza de lucru si scopul lucrarii 36
Material si metode 36
Rezultate 37
Concluzii 45
CAZUL I 47
CAZUL II 51
CAZ NR III 54
BIBLIOGRAFIE 58


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE PRIVIND HEPATITELE ACUTE VIRALE
Hepatitele virale reprezinta o problema majora de sanatate publica la nivel mondial. Pana in prezent sunt cunoscute 8 virusuri care produc inflamatia ficatului:A, B, C, D, E, G, TTV, SEN.
O.M.S estimeaza ca anual hepatita A cauzeaza 1,4 milioane de imbolnaviri, marea majoritate in tarile in curs de dezvoltare, datorita surselor nesigure de apa, salubritatii neadecvate si igienei precare. Desi, spre deosebire de hepatitele B si C, nu cronicizeaza dar poate cauza simptome debilitante, necesita spitalizari prelungite datorita riscului crescut de transmitere la contacti si implicit costuri crescute, putand cauza si insuficienta hepatica acuta (hepatita fulminanta) cu mortalitate crescuta.
Hepatitele cu transmitere parenterala (B si C) sunt o problema de sanatate publica care afecteaza si tarile dezvoltate, datorita faptului ca persoanele infectate cronic cu aceste virusuri au risc major de deces prin ciroza hepatica sau hepatocarcinom, afectiuni ce ucid circa 1 milion de persoane anual. Se estimeaza ca aproximativ 2 miliarde de persoane au fost infectate cu virusul hepatitic B (VHB), 350 milioane de persoane avand infectie cronica, 600.000 de persoane decedand anual datorita complicatiilor acesteia. Infectia cu VHB poate fi prevenita prin vaccinare. Aproximativ 150 milioane de persoane sunt infectate cronic cu virusul hepatitic C (VHC), anual
de decese fiind datorate acestei infectii, care se poate vindeca prin tratament antiviral, dar pentru care nu exista vaccin.
Figura 1- principalele virusuri hepatice.( www.romedic.ro)
CAPITOLUL II - HEPATITA ACUTA CU VIRUS A
Agentul etiologic
Virusul hepatitic A (VHA) este unicul membru al genului Hepatovirus, familia Picornaviridae, fiind un virus ARN, cu genom monocatenar. Virionul VHA, analizat prin microscopie electronica, este o particula rotunda, relativ neteda, cu diametrul de 27-30 nm. Agentul etiologic este reprezentat de virusul hepatitic A(HAV). Structura sa include :4 polipeptide structurale-VP-uri: trei externe (VP1-3), una interna (VP4).
Tulpinile virale VHA au doar un singur serotip, de aceea, infectia cu oricare tulpina confera protectie fata de toate celelalte. Replicarea VHA pe culturi celulare poate fi detectata numai prin tehnici imunologice, sau prin metode de hibridizare a acidului nucleic.
Prezinta o replicare initiala in hepatocite, dupa care este secretat in canaliculii biliari, iar de aici in tractul intestinal. Absenta invelisului lipidic este un factor important pentru virusurile cu transmitere digestiva (VHA si VHE), acestea nefiind inactivate de bila.
Epidemiologie
Sursa de agent patogen este reprezentata de omul bolnav cu forme clinice sau inaparente (mai numerosi).
Transmiterea se realizeaza fie direct (prin sarut, obiecte comune, closet) fie indirect, pe cale enterala (prin alimente, apa etc.) si, foarte rar, pe cale sexuala.
Factori favorizanti sunt reprezentati de colectivitati, igiena defectuoasa, zone supraaglomerate.
Sezoanele predominante in care apare boala sunt vara -  toamna.
Receptivitate -  boala apare frecvent la copii si adulti tineri; nu exista purtatori cronici. Este forma cea mai raspandita de hepatita virala. In Romania are un caracter endemic, uneori cu mici izbucniri epidemice.
Contagiozitatea incepe in a 2-a  1/2  a perioadei de incubatie (15 zile), perioada prodromala (7 zile) si perioada de stare (primele 7-10 zile ale icterului) cand virusul e prezent in sange si materii fecale.


Fisiere in arhiva (1):

  • Ingrijiri calificate in hepatitele acute virale.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Boli infectioase, Editia a III-a -  Marin Voiculescu, Editura Medicala, Bucuresti, 1981.
2. Microbiologie medicala -  Dumitru T. Buiuc, Editura "Gr. T. Popa" U.M.F. Iasi, 1992
3. Boli infectioase -  Ileana Rebedea, Editura Medicala, Bucuresti, 2000
4. Patologia infectioasa mereu in actualitate -  Doina Mihalache, Doina Azoicai, Editura "Gh. Asachi", Iasi, 2000
5. Terapia intensiva in bolile infectioase severe -  Vasile Luca, Carmen Mihaela Dorobat, Gheorghe Dorobat, Editura Tehnopress, Iasi, 2001.
6. Ingrijirea omului sanatos si omului bolnav -  Florian Chiru si colaboratori, Editura CISON; Bucuresti 2001
7. Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile -  Aurel Ivan, Editura Polirom, Iasi, 2002
8. Boli Infectioase -  Mircea Chiotan, Editura National, Bucuresti, 2002
9. Infectious diseases for medical students -  Egidia Miftode, Vasile Luca, Editura "Gr. T. Popa", U.M.F. Iasi, 2002
10. Virusologie Medicala -  Costin Cernescu, Editura Medicala, Bucuresti 2003
11. Hepatitele virale B si C -  Actualitati, Sub redactia Dr. Florin Alexandru Caruntu, Editura Infomedica, Bucuresti, 2007
12. Breviar Explorari Functionale si de Ingrijiri Speciale acordate bolnavului; Lucretia Titirca si Editura Viata Medicala Romaneasca 2008
13. Boli infectioase - diagnostic si tratament -  Carmen Mihaela Dorobat, Mihaela Catalina Luca, Egidia Gabriela Miftode, Editura "Gr. T. Popa" U.M.F. Iasi, 2012.
14. Vata A. Corelatii clinice, biochimice si imunologice in hepatita acuta B. Teza de doctorat, UMF Iasi, 2007.
15. Tanasescu C. Bolile ficatului si pancreasului. Editura Mondocart Pres. Bucuresti. 1999.
16. Lai CL, Ng RP, Lok AS. The diagnostic value of the ratio of serum gamma -  glutamyl transpeptidase to alkaline phosphatase in alcoholic liver disease. Scand J Gastroenterol 1982;
17. Beck J, Nassal M. Hepatitis B virus replication. World J Gastroenterol2007.
18. Lok ASF, Mc Mahon BJ. Chronic hepatitis B: update of recommendations. Hepatology 2004;
19. EASL Clinical Practice Guidelines: Management of chronic hepatitis B. European Association for the Study of the Liver. J Hepatol
20. 2009
21. Feld JJ, Wong DKH, Heathcote EJ. Endpoints of therapy in chronic hepatitis B. Hepatology 2009;
22. Janssen HLA, van Zonneveld M, Senturk H et al. Pegylated interferon alfa -  2b alone or in combination with lamivudine for HBeAg -  positive chronic hepatitis B: a randomised trial. Lancet 2005.
23. Lau GKK, Piratvisuth T, Luo KX et al. Peginterferon alfa-2a, lamivudine and the combination for HBeAg-positive chronic hepatitis B. N Engl J Med 2005;
24. Davis GL. Monitoring of viral levels during therapy of hepatitis C. Hepatology2002; 36 (Suppl):
25. Zeuzem S. 12 weeks of follow-up is sufficient for the determination of SVR in patients treated with interferon alfa for chronic hepatitis. J Hepatol 2003;
26. Bruno S, Battezzati PM, Bella G et al. Long-term beneficial effects in sustained responders to interferon-alfa therapy for chronic hepatitis C. J Hepatol 2001;
27. Shiffman ML, Di Bisceglie AM, Lindsan KL. Peginterferon alfa-2a and ribavirin in patients with chronic hepatitis C who have failed prior treatment. Gastroenterology 2004.
28. McHutchison JG, Bartenschlager R, Patel K et al. The face of future hepatitis C antiviral drug development : recent biological and virologic advances and their translation to drug development and clinical practice. J Hepatol 2006;
29. McHutchison JG, Lawitz EJ, Shiffman ML et al. Peginterferon alfa -  2b or alfa -  2a with ribavirin for treatment of hepatitis C infection. N Engl J Med 2002.
30. Ceausu E Hepatite acute virale, in Tratat de pediatrie, sub redactia Ciofu E, Ciofu C, Ed. Medicala Bucuresti, 1999.
31. Duca E, Scripcariu D, Trifan M, Scripcaru L , Fochi M: Cercetari epidemiologice, clinice si de laborator asupra prevalentei purtatorilor de AgHBs in judetul Iasi in perioada 2001- 2005. Rev.Med.Chir.Soc. Med.Nat. Iasi.2007.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!