Ingrijiri specifice asistentei medicale acordate pacientilor cu boala Alzheimer

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I. DATE GENERALE DESPRE BOALA ALZHEIMER
1. NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS
1.1 Fiziologia neuronului si a sinapsei. Neurotransmitatorii
1.2 Sistemul nervos central si sistemul nervos periferic
1.2.1 Emisferele cerebrale
1.2.2 Diencefal: talamus, epitalamus, metatalamus, hipotalamus
1.2.3 Trunchiul cerebral: bulb, puntea lui Varolio, mezencefal
1.2.4 Formatiunile de la baza creierului: cerebel, nucleii bazali
1.2.5 Nervii cranieni
1.2.6 Maduva spinarii
1.2.7 Nervii spinali
1.2.8 Caile motorii, caile sensibilitatii, reflectivitatea
1.3 Psihismul uman
2. NOTIUNI GENERALE DESPRE BOALA ALZHEIMER
2.1 Definitie, etiologie si clasificare
2.2 Manifestari si probleme de dependenta specifice pacientilor cu boala Alzheimer
2.3 Investigatii in boala Alzheimer
2.4 Diagnosticul pozitiv si diferential al bolii Alzheimer
2.5 Evolutie. Complicatii. Prognostic
2.6 Tratamentul igieno-dietetic, medical (cu indicatii si contraindicatii pentru medicatia specifica) al bolii Alzheimer
2.7 Educatia pentru sanatate - profilaxia bolii Alzheimer
CAPITOLUL II INGRIJIRI GENERALE
3. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE
3.1 Internarea pacientului in spital si asigurarea conditiilor de spitalizare
3.2 Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati. Pregatirea patului, accesoriile lui si schimbarea lenjeriei de pat. Escarele de decubit si mijloace de prevenire a acestora
3.3 Asigurarea igienei personale, corporale, vestimentare a pacientului si captarea eliminarilor
3.4 Supravegherea functiilor vitale si vegetative Alimentatia bolnavului 
3.5 Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
3.6 Recoltarea produselor biologice si patologice
3.7 Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicii impuse de boala Alzheimer
3.8 Externarea pacientului


Extras din licenta Cum descarc?

Din punct de vedere structural sistemul nervos poate fi impartit in:
-sistem nervos central (SNC) , cuprinzand encefalul si maduva spinarii
-sistemul nervos periferic, ce include componenta somatica (nervii spinali si cranieni) si
componenta vegetativa (SNV - simpatic si parasimpatic).
Figura 1 - Sistemul nervos
1.1 Fiziologia neuronului si a sinapsei
Neuronul este alcatuit dintr-un corp celular (pericarion) voluminos, cu diametrul de 70 microni, dendrite foarte ramificate si un axon care este foarte lung, putand atinge aproape un metru.
Neuronii pot fi clasificati dupa forma pericarionului (piramidali, stelati, piriformi, ovalari); dupa
numarul prelungirilor (multipolari, bipolari, unipolari, pseudounipolari) sau dupa functie (senzitivi, motori, de asociatie, vegetativi). Din punct de vedere al localizarii neuronii pot fi centrali (in creier) sau periferici (corpul celular in maduva, trunchi cerebral, ganglioni, iar prelungirile in nervii periferici).
1. Corpul celular formeaza substanta cenusie din nevrax si ganglionii somatici si vegetativi
extranevraxiali. El este delimitat de o membrana lipoproteica, neurilema, are citoplasma
(neuroplasma), ce contine organite citoplasmatice si un nucleu obisnuit, central, cu unul sau mai multi nucleoli. Unele organite celulare (mitocondrii, complexul Golgi, reticul endoplasmatic, lizozomi) sunt prezente si in alte celule, iar altele sunt specifice neuronului - corpusculii Nissl si neurofibrilele. Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) sunt constituiti din mase dense de reticul endoplasmatic rugos, la nivelul carora au loc sintezele proteice neuronale. Neurofibrilele apar ca o retea omogena de fibre care traverseaza intreaga neuroplasma; au rol in transportul substantelor si de sustinere.
2. Prelungirile neuronale sunt dendritele si axonul.
Dendritele sunt prelungiri citoplasmatice extrem de ramificate continand neurofibrile si
corpusculi Nissl spre baza lor. Ele conduc influxul nervos centripet (aferent).
Axonul (cilindraxul sau neuritul) este o prelungire unica, lunga (atinge chiar 1 m), alcatuit din axoplasma (continuarea neuroplasmei), in care se gasesc neurofibrile, mitocondrii si lizozomi, si este delimitat de o membrana, axolema, continuarea neurilemei. Axonul se ramifica in portiunea terminala, ultimele ramificatii fiind butonate (butoni terminali). Acestia contin, in afara de 2 neurofibrile, numeroase mitocondrii, precum si vezicule in care este stocata o substanta (mediator chimic). Axonii conduc impulsul nervos centrifug (eferent). 
Fibra axonica este acoperia de mai multe teci:
- teaca Schwann este formata din celule gliale, care inconjura axonii. Intre doua celule
Schwann succesive se afla strangulatii Ranvier (regiune nodala). Majoritatea axonilor prezinta o teaca de mielina, secretata de celulele nevroglice Schwann si depusa sub forma de lamele
lipoproteice concentrice, albe, in jurul fibrei axonice (axoni mielinizati). Rolul tecii de mielina
consta, atat in protectia si izolarea fibrei nervoase de fibrele invecinate, cat si in asigurarea nutritiei axonului. Fibrele vegetative postganglionare si unele din fibrele sistemului somatic au viteza lenta de conducere si sunt amielinice, fiind inconjurate numai de celule Schwann, care au elaborat o cantitate minima de mielina
- teaca Henle este o teaca continua, care insoteste ramificatiile axonice pana la terminarea lor, constituita din celule de tip conjunctiv, din fibre de colagen si reticulina, orientate intr-o retea fina care acopera celulele Schwann pe care le separa de tesutul conjunctiv din jurul fibrei nervoase.
Figura 2 - Structura neuronului
Neuronul motor periferic.
Celulele neuronului motor periferic au forma stelata cu diametrul de 80 -100 microni, cu 5-8
prelungiri si poarta denumirea de celula nervoasa multipolara. Astfel de celule se gasesc in cornul 3 anterior al maduvei spinarii si in nucleii motori ai trunchiului cerebral. Terminatia acestui neuron se face in muschiul striat sub forma placii motorii.
Neuronul senzitiv periferic.
Corpul celular al acestor neuroni are forma sferica, cu diametrul de 150 microni. Prezinta o
prelungire unica care dupa un traiect oarecare se divide in forma de V (celule ganglionare bipolare sau pseudounipolare). Celulele nu se gasesc in sistemul nervos central, ci in ganglionii spinali si in ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni.
Figura 3 - Neuron motor/neuron senzitiv
Neuronii de asociatie sunt neuroni de marime mica, in general multipolari, cu prelungiri
scurte, pe care ii gasim in toate formatiunile cenusii ale nevraxului.
Neuronii vegetativi sunt clasati in 4 grupuri.
- Neuronii din nucleii vegetativi, din tuber cinereum sunt de talie mijlocie, uni sau bipolari.
- Neuronii din nucleii reticulati bulbo-ponto-pedunculari sunt hipercromi si multipolari.
- Neuronii ganglionilor vegetativi prezinta o talie relativ mare si mai multe prelungiri.
- Neuronii vegetativi din peretii viscerelor sunt de marime mijlocie sau mica, cu mai multe
prelungiri.


Fisiere in arhiva (1):

  • Ingrijiri specifice asistentei medicale acordate pacientilor cu boala Alzheimer.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!