ARGUMENT CAPITOLUL I - ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA (HTA) I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR I.2 DEFINITIE, CLASIFICARE, SI FACTORII CARE DETERMINA APARITIA BOLII 1.3 MANIFESTARI SI PROBLEME DE DEPENDENTA SPECIFICE PACIENTILOR CU H.T.A I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE 1.6 EDUCATIE PENTRUT SANATATE PRIVIND PREVENIREA BOLII CAPITOLUL II - STUDIU DE CAZ CAPITOLUL III III.1. CONCLUZII III.2. ANEXE III.3. BIBLIOGRAFIE
Sanatatea reprezinta cel mai frumos si cel mai de pret dar de care beneficiaza fiinta umana. Cand beneficiem de sanatate putem face fata diverselor solicitari din mediul inconjurator. In momentul in care se rupe acest echilibru fiziologic, organismul nu mai poate raspunde in mod automat la stimuli exteriori, se instaleaza starea de boala. Prin frecventa mare, prin manifestarile si complicatiile pe care le produce, hipertensiunea arteriala reprezinta o cauza importanta de mobilitate si de invaliditate a populatiei adulte, populatie in plina perioada productiva. HTA are numeroase implicatii socio-economice care si ele influenteaza frecventa si caracterul bolii. Cand nu se poate obtine o vindecare completa sau definitiva se poate reda organismului o parte din intreaga sa capacitate de munca pentru un timp mai mult sau mai putin indelungat. Medicina are datoria si poate sa aline suferintele bolnavului, acest lucru fiind posibil astazi. I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR O parte din mediile interne ale organismului, sangele si limfa, sunt inchise intr-un sistem de vase a caror totalitate formeaza aparatul circulator sau aparatul cardiovascular. In interiorul acestor vase, care se gasesc intr-o stransa legatura anatomica si functionala, sangele si limfa se gasesc intr-o continua miscare; aceasta miscare se numeste circulatie. Numai datorita circulatiei sangele si limfa pot indeplini functiile lor prin care asigura viata organismului. Desi aparatul cardiovascular reprezinta un tot unitar, el poate fi impartit in: sistemul sanguin si sistemul limfatic. Sistemul sanguin este reprezentat prin: inima si vase sanguine. Inima este considerata ca organul central al aparatului cardiovascular, a carui functionare asigura circulatia sangelui, limfei si a lichidului interstitial (a mediilor interne). Este asezata in cutia toracica, in partea inferioara a mediastinului anterior. Are forma aproximativa a unui con turtit antero-posterior cu inaltimea mai mica decat diametrul bazei. Are o greutate de 250-300g si o capacitate de aproximativ 500ml. Inima este un organ cavitar. Un perete longitudinal care corespunde santurilor longitudinale externe, desparte inima in doua parti: inima dreapta si inima stanga, iar un perete transversal care corespunde santului coronar imparte fiecare din cele 2 parti in doua cavitati: o cavitate catre baza inimii numita atriu si o cavitate catre varful inimii numita ventricul. Inima are deci in interiorul ei patru cavitati: doua atrii si doua ventricule despartite prin peretii amintiti. Peretele transversal desparte atriile de ventricule si se numeste septul atrioventricular. Acesta are doua parti: una dreapta pentru inima dreapta si una stanga pentru inima stanga. Peretele longitudinal are si el doua parti: una care desparte atriile si care poarta denumirea de sept interatrial si o parte care desparte ventriculele, septul interventricular. Inima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang. Atriul stang primeste sange arterial care vine din plaman prin cele patru vene pulmonare. Orificiul atrioventricular stang sau mitral este prevazut cu doua valve care il inchid in timpul sistolei si il deschid in timpul diastolei. Ventriculul stang primeste in diastola sange care vine din atriul stang, iar in sistola il evacueaza in artera aorta prin orificiul aortic prevazut cu trei valve cu aspect semilunar. Inima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept separate prin orificiul atrioventricular drept. Atriul drept primeste sange venos din marea circulatie prin orificiile venei cave superioare si ale venei cave inferioare. Orificiul atrioventricular drept sau tricuspid este prevazut cu trei valve care inchid orificiul in sistola si il deschid in diastola. Ventriculul drept primeste sange din atriul drept in timpul diastolei si il evacueaza in timpul sistolei in artera pulmonara prin orificiul pulmonar prevazut ca si orificiul aortic cu trei valve de aspect semilunar. Inima dreapta este motorul micii circulatii. Exista o mare circulatie sau o circulatie sistemica si o mica circulatie sau circulatie pulmonara. Peretii atriilor si ai ventriculilor se contracta ritmic: mai intai cele doua atrii apoi cei doi ventriculi sincron expulzand aceeasi cantitate de sange pe care o primesc. Atriul drept primeste sange venos din intreg organismul prin venele cave si il impinge in ventriculul drept de unde prin arterele pulmonare ajunge in atriul stang de unde trece in ventriculul stang si de aici prin artera aorta este distribuit in toate tesuturile si organele. Inima este alcatuita din trei tunici: endocardul, miocardul si pericardul. Endocardul sau tunica interna captuseste interiorul inimii, iar pliurile sale formeaza aparatele valvulare. Miocardul sau muschiul cardiac este tunica mijlocie fiind alcatuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil si din tesut specific sau excito-conductor. Pericardul este tunica externa a inimii - o seroasa care cuprinde ca si pleura doua foi: una viscerala care acopera miocardul si alta parietala care vine in contact cu organele vecine. Vascularizatia inimii este realizata prin cele doua artere coronare. Inervatia inimii se face prin firisoare nervoase primite de la sistemul simpatic si parasimpatic. Proprietatile muschiului cardiac Ritmicitatea (automatismul) este proprietatea cordului de a se contracta succesiv ca urmare a impulsurilor contractile generate de nodulul sinoatrial. Activitatea cardiaca este condusa de celulele nodulului sinoatrial care prezinta cel mai rapid ritm de descarcare. Conductibilitatea este proprietatea miocardului, in special a tesutului nodal de a conduce unde de contractie de la nivelul nodulului sinoatrial in intreg cordul. Fibrele musculare ale atriului drept, unda de depolarizare se propaga in toate directiile si cuprinde intreaga musculatura a atriilor determinand sistola atriala, apoi unda este preluata de nodulul atrioventricular dupa care se transmite prin fasciculul Hiss si ramurile sale pana la reteaua Purkinje, ajungand la nivelul miocardului ventricular ce determina sistola ventriculara. Excitabilitatea: miocardul in sistola este inexcitabil, iar in diastola raspunde printr-o contractie la stimulii adecvati numai daca acestia au anumita intensitate.
1.Titirca, L.- ,,Breviar de explorari functionale si de ingrijiri acordate bolnavului"- editia 2004 2.Voiculescu, I.C., Petricu, I.C. - ,,Anatomia si fiziologia omului", Editura Medicala Bucuresti, 1996 3.Medicina interna pentru cadre medii - Corneliu Borundel- editia 2004 4.Ghid de nursing si ingrijiri speciale acordate bolnavilor de catre asistentii medicali - L. Titirca editura Viata Medicala Romaneasca - editia 2004 5.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale - L. Titirca editura Viata Medicala Romaneasca - editia 2008
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
