Instituția Președintelui Republicii Moldova

Cuprins licență

INTRODUCERE .3
I. ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND INSTITUŢIA ŞEFULUI DE STAT .6
1.1. Evoluția instituţiei Șefului de stat în Republica Moldova.6
1.2. Şefului statului în structura puterii executive.11
1.3. Investirea şi durata mandatului în funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova.15
1.4. Vacanţa şi interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii.18
II. STATUTUL JURIDIC AL PREŞEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA.24
2.1. Alegerea Preşedintelui Republicii Moldova.24
2.2. Mandatul Președintelui Republicii Moldova.29
2.3. Atribuțiile Președintelui Republicii Moldova.32
2.4. Răspunderea politico-juridică a Șefului de Stat în cadrul formei de guvernămînt republicane.37
III. RELAȚIILE PREŞEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA CU ALTE AUTORITĂŢI PUBLICE .45
3.1. Reglementarea constituţională a raporturilor dintre Preşedinte şi Parlament .45
3.2. Raporturile Șefului de stat cu Guvernul .50
3.3. Raporturile Preşedintelui cu autoritatea judecătorească .55
CONCLUZII.57
BIBLIOGRAFIE.59

Extras din licență

INTRODUCERE
În rîndul de probleme social-economice, juridice şi politice în procesul de edificare a unei societăţi democratice o atenţie specială merită instituţia preşedinţială, creată în scopul consolidării ordinii constituţionale şi îmbunătăţirii interacţiunii organelor centrale ale puterii de stat şi administraţiei de stat. 
Actualitatea temei investigate. Rolul Preşedintelui în sistemele constituţionale contemporane difera de la stat la stat, în dependenţă de regimul constituţional stabilit. Chiar şi în cadrul unui regim constituţional, atribuţiile Preşedintelui pot fi diferite. Regimurile parlamentare stabilite în Italia, Grecia, deşi cu caracteristici comune, îşi au particularităţile sale dictate de tradiţiile istorice sau situaţia concret istorică la momentul decizional de stabilire a regimului.
În Republica Moldova instituţia prezidenţiala este recent instituită (septembrie 1990) şi, din acest motiv, în literatura de specialitate, nu găsim o tratare ştiinţifică bine determinată a locului şi rolului ei în sistemul autorităţilor publice, cu atît mai mult, ca formă în care a fost instituită aceasta instituţie a suferit multiple modificări, odată cu adoptarea Constituţiei în 1994, mai apoi cu modificarea acesteia în urma reformei constituţionale în iulie 2000. În pofida faptului că instituţia Preşedintelui în Republica Moldova a fost constituită în baza doctrinei constituţionale post-sovietice, ea a evoluţionat destul de dinamic, experimentînd diverse modele ale instituţiei preşedinţiale. 
Din momentul instituirii funcţiei preşedinţiale s-a conturat angajamentul pentru crearea unui stat contemporan, în baza doctrinei Parlament – Preşedinte - Guvern, în care veriga principală a sistemului politic ar reveni Preşedintelui Republicii. Actualmente, deşi Republica Moldova pretinde a fi o republica parlamentară, tendinţa dată rămîne a fi prezentă. 
Luînd în consideraţie importanţa instituţiei preşedințiale în Republica Moldova, prin prisma atribuţiilor de care dispune Preşedintele, actualitatea cercetarii se plaseaza printre acele direcții ştiințifice ale căror cercetare merită o atenţie primordială, multiaspectuală, necesitînd o investigaţie aprofundată, în complex. 
Referindu-ne la gradul de investigare a temei, este de menţionat că problematica institutiei prezidenţiale, la general, şi-a găsit reflectare în literatura de specialitate, atît în cadrul unor studii de drept constituţional comparat, cît şi în studiile de specialitate autohtone cu referire la instituţia preşedinţială în Republica Moldova. 
Scopul şi obiectivele lucrării. Luînd drept punct de plecare legislaţia Republicii Moldova, bazîndu-ne pe realizările ştiinţifice din domeniul în discuţie şi practică constituţională a altor ţări ne-am propus scopul de a formula concluzii teoretice, precum şi de a înainta unele propuneri de ordin practic, referitoare la perfecţionarea cadrului legislativ cu privire la instituţia preşedinţiala în Republica Moldova. 
Pentru a realiza scopul indicat, ne-am trasat următoarele obiective:
- a elucida condiţiile şi premisele instituirii instituţiei preşedinţiale în Republica Moldova;
- a analiza etapele principale ale evoluţiei instituţiei preşedintiale în Republica Moldova;
- a releva caracteristicile şi conţinutul mandatului Preşedintelui Republicii Moldova; 
- a reliefa mecanismul de reglementare a raporturilor dintre Preşedintele Republicii Moldova şi Parlament; 
- a scoate în evidenţă raporturile Preşedintelui Republicii Moldova cu organele executive; 
- a elucida prerogativele Preşedintelui Republicii Moldova în raport cu justiţia;
- a scoate în evidenţă unele aspecte a actelor Preşedintelui Republicii Moldova emise în exercitarea atribuţiilor sale.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific. Întru realizarea scopului cercetării şi obiectivelor enunţate, în procesul elaborării lucrării de faţă, a fost selectat şi studiat material doctrinar teoretic cu referire la instituţia Şefului de stat şi instituţia preşedințială în cadrul diferitor regimuri constituţionale, material normativ-legislativ ce reglementează instituţia Preşedintelui în Republica Moldova şi raporturile Preşedintelui Republicii cu alte autorități, precum şi practica constituțională a altor ţări. 
Elaborarea tezei s-a bazat pe aplicarea următoarelor metode: 
• Metoda analizei istorice, folosită pentru cercetarea evoluţiei instituţiei preşedinţiale, precum şi originii instituţiei şefului de stat în Republica Moldova. 
• Metoda analizei logice (analiza deductivă, inductivă, generalizare, specificare), utilizată constant pe tot conţinutul tezei în efectuarea sintezei opiniilor diferitor autori privitor la statutul Preşedintelui în diferite sisteme constituţionale, avantajul şi dezavantajul regimurilor constituţionale contemporane. 
• Metoda analizei comparative, folosită în vederea stabilirii caracteristicilor comune instituţiei preşedintiale în Republica Moldova şi în alte Republici cu un regim constituțional prezidenţial, parlamentar şi semiprezidenţial. 
• Metoda cantitativă, utilizată pentru sistematizarea suportului normativ, stocarea şi sistematizarea informaţiei ştiinţifice juridice utilizate în cadrul investigaţiei. 
• Metoda prospectivă, folosită pentru descrierea posibilelor evoluţii ale instituţiei preşedinţiale în Republica Moldova.
Baza teoretico-ştiinţifică a investigaţiilor este fundamentată de lucrările de valoare ale savanţilor jurişti de peste hotare şi din ţară, care s-au referit la unele aspecte ale temei investigate: Draganu T., Deleanu I., Iorgovan A., Teodoroiu I., Fhilippe Ardant, Maurice Duverge, Popa V., Guceac I., Orlov M. 
În vederea elucidării aspectelor particulare a instituţiei şefului de stat au fost examinate un şir de studii de specialitate ale autorilor Smochină A., Popa V., Vida I., Puşca B., Constantinescu M., Lebedev V., Martancic E., Ivanov V., Turcan S., Cuşmir M., ș.a., publicate în reviste ştiintifice şi în materiale ale conferinţelor teoretico- ştiintifice.
Noutatea ştiinţifică a lucrării se axează pe viziunile, concluziile şi propunerile făcute pentru optimizarea mecanismelor de colaborare şi interferenta a Preşedintelui Republicii Moldova cu autorităţile: legislativă, executivă şi judecătorească. 
În lucrare au fost abordate unele probleme care prezintă interes pentru ştiinţa dreptului constituţional al Republicii Moldova: 
1. S-a efectuat un studiu complex în determinarea statutului mandatului Preşedintelui Republicii Moldova: dobîndirea, durata, incompatibilităţile şi protecţia mandatului; răspunderea Preşedintelui; interimatul funcţiei. 
2. Analiza atribuţiilor Preşedintelui Republicii Moldova ne-a permis evidenţierea unor particularităţi ale regimului parlamentar stabilit în Republica Moldova. 
Structura tezei. Teza este structurată în 3 capitole, 11 paragrafe; caracterizarea generală a iniţiere în studiu; încheierea ce specifică concluziile investigaţiei efectuate și bibliografia.

Fisiere în arhivă (1):

 Institutia Presedintelui Republicii Moldova.doc

Imagini din acest licență

Bibliografie

1. Arseni, A., Creangă, I., Negru, B., Barbalat, P., Cotorobai, M., Susarenco, Gh. Constituţia Re¬publicii Moldova, comentată articol cu articol. Vol. I, Chişinău: Civitas, 2000.
2. Arseni A. Şeful de Stat – garanţii de realizare a mandatului: concept teoretico-practic. În: Revista Naţională de Drept, 2008, nr. 3.
3. Apostol Tofan D., Raporturile constituţionale dintre autorităţile publice. Studii de drept ro¬mânesc, nr. 1-2, 2003.
4. Burian, A. Introducere în practica diplomatică şi procedura internaţională. Chişinău: Car¬tier, 2000.
5. Costachi Gh., Guceac, I. Fenomenul constituţionalismului în evoluţia Republicii Moldova spre statul de drept. Chişinău: „Tipografia Centrală”, 2003.
6. Costachi Gh., Hlipcă P. Organizarea şi funcţionarea puterii în statul de drept. Monografie. Ediţia a II-a. Chişinău: Institutul de Istorie, Stat şi Drept, 2011.
7. Creangă Ion. Curs de drept administrativ pentru studenţii facultăţii de drept. Chişinău, ed. Epigraf, 2003.
8. Creangă Ion, Aspecte ale unor probleme din cadrul fazelor procesului legislativ, SIMPOSIA PROFESSORUM, ULIM, Seria Drept, Chişinău, 2002
9. Creangă Ion, Procedura de legiferare în Republica Moldova, culegere de publicaţii, Statul de drept şi administraţia publică, Chişinău, Editura Cartier, 1999.
10. Cristian Ionescu, Drept Constitutional şi instituţii politice, vol. II, Lumina Lex, 1997
11. Cușmir, M. Consideraţii asupra raporturilor șefului statului cu partidele politice. //Materialele Conferinţei teoretico-știinţifice internaţionale. Problemele dezvoltării economiei de piaţă în statul de drept. 17-18 decembrie 2004, Bălţi, 2005.
12. Deleanu, I. Drept constituţional și instituţii politice. vol.II. Iași: Editura Fundaţiei”Chemarea”, 1996.
13. Enache, M. Aspecte generale privind controlul parlamentar în regimurile politice democratice.// Dreptul, Anul VIII, seria a III-a, Nr.8, 1997.
14. Guceac, I. Curs elementar de drept constituţional. Vol. II, Chişinău: Tipografia Centrală, 2004.
15. Iorgovan, A. Tratat de drept administrativ. Vol.I. București: ALL BECK, 2001.
16. Ionescu, C. Tratat de drept constituţional contemporan. București: ALL BECK, 2003.
17. Lazari C. Reflecţii teoretice asupra Constituţiei Republicii Moldova. // Revista Naţională de Drept, nr.11(14) 2001, 
18. Mircea Preda. Curs de drept administrativ, Bucureşti, 1995.
19. Muraru, I. Tănăsescu, E. Drept constituţional și instituţii politice. Vol.II. București: ALL BECK, 2004, 
20. Orlov Maria. Drept administrativ, Chişinău, 1999.
21. Orlov Maria. Drept administrativ, Chişinău, 2000.
22. Orlov M. Drept administrativ. Chişinău: Epigraf, 2001.
23. Orlov M., Belecciu Şt., Drept administrativ. Chişinău: Elena - V. I., 2005.
24. Osoianu I. Priorităţile reformei administraţiei publice în perspective elaborării Strategiei de integrare europeană şi a Planului de acţiuni Republica Moldova – UE. Institutul de Politici Publice. Chişinău, 2004.
25. Victor. Dreptul public. Chişinău, 1998.
26. Popa Victor, Autorităţile administraţiei publice al Republicii Moldova, Compodium privind structura, organizarea şi funcţionarea lor. Ed. TISH.
27. Popovici Eugen, Rolul Preşedintelui Republicii Moldova în procesul controlului constituţionalităţii legilor anterior promulgării, Administrarea Publică Revistă metodico-ştiinţifică trimestrială, octombrie - decembrie 2014 nr. 4 (84)
28. Silvia Goriuc, Raporturile şefului de stat cu organele executive, Administrarea Publică Revistă metodico-ştiinţifică trimestrială ianuarie - martie 2014 nr. 1 (81).
29. Silvia Goriuc, Consideraţiuni generale cu privire la evoluţia instituţiei şefului de stat, Administrarea Publică Revistă metodico-ştiinţifică trimestrială iulie - septembrie 2014 nr.3 (83).
30. Smochină A. Instituţia prezidenţială în Republica Moldova: probleme, aspecte contradictorii.// Materialele conferinţei ştiinţifico-practice. Edificarea statului de drept. Chişinău: Transparency International, 2003.