Instituția Președintelui Republicii Moldova

INTRODUCERE

În rîndul de probleme social-economice, juridice şi politice în procesul de edificare a unei societăţi democratice o atenţie specială merită instituţia preşedinţială, creată în scopul consolidării ordinii constituţionale şi îmbunătăţirii interacţiunii organelor centrale ale puterii de stat şi administraţiei de stat.

Actualitatea temei investigate. Rolul Preşedintelui în sistemele constituţionale contemporane difera de la stat la stat, în dependenţă de regimul constituţional stabilit. Chiar şi în cadrul unui regim constituţional, atribuţiile Preşedintelui pot fi diferite. Regimurile parlamentare stabilite în Italia, Grecia, deşi cu caracteristici comune, îşi au particularităţile sale dictate de tradiţiile istorice sau situaţia concret istorică la momentul decizional de stabilire a regimului.

În Republica Moldova instituţia prezidenţiala este recent instituită (septembrie 1990) şi, din acest motiv, în literatura de specialitate, nu găsim o tratare ştiinţifică bine determinată a locului şi rolului ei în sistemul autorităţilor publice, cu atît mai mult, ca formă în care a fost instituită aceasta instituţie a suferit multiple modificări, odată cu adoptarea Constituţiei în 1994, mai apoi cu modificarea acesteia în urma reformei constituţionale în iulie 2000. În pofida faptului că instituţia Preşedintelui în Republica Moldova a fost constituită în baza doctrinei constituţionale post-sovietice, ea a evoluţionat destul de dinamic, experimentînd diverse modele ale instituţiei preşedinţiale.

Din momentul instituirii funcţiei preşedinţiale s-a conturat angajamentul pentru crearea unui stat contemporan, în baza doctrinei Parlament – Preşedinte - Guvern, în care veriga principală a sistemului politic ar reveni Preşedintelui Republicii. Actualmente, deşi Republica Moldova pretinde a fi o republica parlamentară, tendinţa dată rămîne a fi prezentă.

Luînd în consideraţie importanţa instituţiei preşedințiale în Republica Moldova, prin prisma atribuţiilor de care dispune Preşedintele, actualitatea cercetarii se plaseaza printre acele direcții ştiințifice ale căror cercetare merită o atenţie primordială, multiaspectuală, necesitînd o investigaţie aprofundată, în complex.

Referindu-ne la gradul de investigare a temei, este de menţionat că problematica institutiei prezidenţiale, la general, şi-a găsit reflectare în literatura de specialitate, atît în cadrul unor studii de drept constituţional comparat, cît şi în studiile de specialitate autohtone cu referire la instituţia preşedinţială în Republica Moldova.

Scopul şi obiectivele lucrării. Luînd drept punct de plecare legislaţia Republicii Moldova, bazîndu-ne pe realizările ştiinţifice din domeniul în discuţie şi practică constituţională a altor ţări ne-am propus scopul de a formula concluzii teoretice, precum şi de a înainta unele propuneri de ordin practic, referitoare la perfecţionarea cadrului legislativ cu privire la instituţia preşedinţiala în Republica Moldova.

Pentru a realiza scopul indicat, ne-am trasat următoarele obiective:

- a elucida condiţiile şi premisele instituirii instituţiei preşedinţiale în Republica Moldova;

- a analiza etapele principale ale evoluţiei instituţiei preşedintiale în Republica Moldova;

- a releva caracteristicile şi conţinutul mandatului Preşedintelui Republicii Moldova;

- a reliefa mecanismul de reglementare a raporturilor dintre Preşedintele Republicii Moldova şi Parlament;

- a scoate în evidenţă raporturile Preşedintelui Republicii Moldova cu organele executive;

- a elucida prerogativele Preşedintelui Republicii Moldova în raport cu justiţia;

- a scoate în evidenţă unele aspecte a actelor Preşedintelui Republicii Moldova emise în exercitarea atribuţiilor sale.

Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific. Întru realizarea scopului cercetării şi obiectivelor enunţate, în procesul elaborării lucrării de faţă, a fost selectat şi studiat material doctrinar teoretic cu referire la instituţia Şefului de stat şi instituţia preşedințială în cadrul diferitor regimuri constituţionale, material normativ-legislativ ce reglementează instituţia Preşedintelui în Republica Moldova şi raporturile Preşedintelui Republicii cu alte autorități, precum şi practica constituțională a altor ţări.

Elaborarea tezei s-a bazat pe aplicarea următoarelor metode:

• Metoda analizei istorice, folosită pentru cercetarea evoluţiei instituţiei preşedinţiale, precum şi originii instituţiei şefului de stat în Republica Moldova.

• Metoda analizei logice (analiza deductivă, inductivă, generalizare, specificare), utilizată constant pe tot conţinutul tezei în efectuarea sintezei opiniilor diferitor autori privitor la statutul Preşedintelui în diferite sisteme constituţionale, avantajul şi dezavantajul regimurilor constituţionale contemporane.

• Metoda analizei comparative, folosită în vederea stabilirii caracteristicilor comune instituţiei preşedintiale în Republica Moldova şi în alte Republici cu un regim constituțional prezidenţial, parlamentar şi semiprezidenţial.

• Metoda cantitativă, utilizată pentru sistematizarea suportului normativ, stocarea şi sistematizarea informaţiei ştiinţifice juridice utilizate în cadrul investigaţiei.

• Metoda prospectivă, folosită pentru descrierea posibilelor evoluţii ale instituţiei preşedinţiale în Republica Moldova.

Baza teoretico-ştiinţifică a investigaţiilor este fundamentată de lucrările de valoare ale savanţilor jurişti de peste hotare şi din ţară, care s-au referit la unele aspecte ale temei investigate: Draganu T., Deleanu I., Iorgovan A., Teodoroiu I., Fhilippe Ardant, Maurice Duverge, Popa V., Guceac I., Orlov M.

În vederea elucidării aspectelor particulare a instituţiei şefului de stat au fost examinate un şir de studii de specialitate ale autorilor Smochină A., Popa V., Vida I., Puşca B., Constantinescu M., Lebedev V., Martancic E., Ivanov V., Turcan S., Cuşmir M., ș.a., publicate în reviste ştiintifice şi în materiale ale conferinţelor teoretico- ştiintifice.

Noutatea ştiinţifică a lucrării se axează pe viziunile, concluziile şi propunerile făcute pentru optimizarea mecanismelor de colaborare şi interferenta a Preşedintelui Republicii Moldova cu autorităţile: legislativă, executivă şi judecătorească.

În lucrare au fost abordate unele probleme care prezintă interes pentru ştiinţa dreptului constituţional al Republicii Moldova:

1. S-a efectuat un studiu complex în determinarea statutului mandatului Preşedintelui Republicii Moldova: dobîndirea, durata, incompatibilităţile şi protecţia mandatului; răspunderea Preşedintelui; interimatul funcţiei.

2. Analiza atribuţiilor Preşedintelui Republicii Moldova ne-a permis evidenţierea unor particularităţi ale regimului parlamentar stabilit în Republica Moldova.

Structura tezei. Teza este structurată în 3 capitole, 11 paragrafe; caracterizarea generală a iniţiere în studiu; încheierea ce specifică concluziile investigaţiei efectuate și bibliografia.