Instrumente de plată

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. pag.4
CONCEPTUL, ROLUL SI NECESITATEA INSTRUMENTELOR DE PLATA SI DE CREDIT IN SCHIMBURILE ECONOMICE INTERNATIONALE 
CAPITOLUL 2. pag.7
CADRUL JURIDIC AL RELATIILOR INTERNATIONALE DE PLATI
2.1. ACORDURI SI CONVENTII pag.7
2.2. CONTRACTUL COMERCIAL INTERNATIONAL pag.9
2.3. REGLEMENTARI INTERNE IN MATERIE DE EFECTE DE 
COMERT pag.10
CAPITOLUL 3. pag.12
CAMBIA
3.1. CONCEPT, ROLUL SI NECESITATEA UTILIZARII CAMBIEI pag.12
3.2. TRATA pag.14
3.2.1 CONTINUTUL TRATEI pag.15
3.2.2. ELEMENTE DE CERTITUDINE ALE TRATEI pag.20
3.2.3. CIRCUITUL UNEI TRATE pag.21
3.3. BILETUL LA ORDIN pag.25
3.3.1. CONCEPT, NECESITATI, PERSOANE PARTICIPANTE pag.25
3.3.2. ELEMENTELE ESENTIALE ALE BILETULUI LA ORDIN pag.26
3.3.3. CIRCUITUL BILETULUI LA ORDIN pag.27
3.4. ASPECTE COMUNE TRATEI SI BILETULUI LA ORDIN pag.28
3.4.1. AVALUL pag.28
3.4.2. MODALITATI DE TRANSMITERE A CAMBIEI pag.28
3.4.2.1. GIRAREA SAU ANDOSAREA pag.28
3.4.2.2. SCONTAREA pag.30
3.4.3. PLURALITATEA EXEMPLARELOR pag.31
3.4.4. PLATA SI REFUZUL TOTAL SAU PARTIAL DE PLATA A 
CAMBIEI pag.32
3.4.5. ACCEPTAREA SI PLATA PRIN INTERVENTIE pag.34
3.4.6. ACTIUNEA CAMBIALA SI PROTESTUL pag.35
3.4.6.1. ACTIUNEA CAMBIALA pag.35
3.4.6.2. CONDITII FORMALE PENTRU EXERCITAREA 
DREPTULUI DE REGRES pag.36
3.4.7. CONTRACAMBIA pag.39
3.4.8. PRESCRIPTII IN MATERIE DE CAMBIE pag.40
3.4.9. FORFETAREA CAMBIILOR pag.40
CAPITOLUL 4. pag.42
CECUL
4.1. CONTINUT SI PARTICIPANTI pag.42
4.2. FORMA CECULUI pag.43
4.3 TRANSMITEREA CECUL pag.44
4.4. PREZENTAREA LA PLATA pag.45
4.5. PLURALITATEA EXEMPLARELOR pag.46
4.6. PROTESTUL SI RECURSUL IN CAZ DE NEPLATA pag.48
4.7. CIRCUITUL PLATII PRIN CEC pag.49
4.8. CLASIFICAREA CECURILOR pag.52
CAPITOLUL 5. pag.57
CARDUL DE PLATA
5.1. CONCEPT SI FORMA CARDULUI pag.57
5.2. PARTICIPANTII LA CIRCUITUL CARDURILOR pag.58
5.3. UTILIZAREA CARDURILOR pag.59
5.4. TIPURI DE CARDURI pag.60
CAPITOLUL 6. pag.62
UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA SI DE CREDIT IN 
RELATIILE DE PLATI ALE ROMANIEI
6.1. UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA SI DE 
CREDIT PE SUPORT DE HARTIE pag.62
6.2. CARDURILE INTERNATIONALE ACCEPTATE LA 
PLATA IN ROMANIA pag.64
6.3.TENDINTE GENERALE PRIVIND UTILIZAREA 
INSTRUMENTELOR DE PLATA pag.66
BIBLIOGRAFIE

Extras din licență Cum descarc?

Lucrarea de fata, intitulata ,,Instrumente de plata si de credit utilizate in schimburile economice internationale" isi propune sa prezinte principalele aspecte legate de utilizarea instrumentelor de plata in relatiile de plati externe, accentul fiind pus pe latura pragmatica, pe implicatiile fenomenelor analizate. In acest sens s-a recurs la numeroase scheme, diagrame si modele de documente. In masura in care prezentarea sau analiza unor fenomene au impus-o nemijlocit, lucrarea a recurs si la prezentarea unor notiuni teoretice.
Pentru orice economie operatiunile de plati interne sau internationale reprezinta un circuit vital al acesteia, fluxurile platilor reprezentand in fapt resursele ce revin unei entitati economice sau sociale de care depinde mentinerea, dezvoltarea si evolutia activitatii sale.
Efectuarea platilor internationale este nemijlocit legata de existenta mijloacelor si instrumentelor de plata precum si a modalitatilor de plata, concepte cu un continut clar delimitat in literatura de specialitate.
In prima parte a lucrarii sunt prezentate conceptul de instrument de plata si de credit si cadrul juridic al relatiilor internationale de plati. Prezentarea cadrului juridic are in vedere atat conventiile internationale cat si reglementarile interne cu privire la utilizarea efectelor de comert.
Partea centrala a lucrarii prezinta in detaliu fiecare instrument de plata si de credit, respectiv cambia, cecul si cardul de plata, prin prisma modului de utilizare, a efectelor financiare pe care acestea le produc si a avantajelor si dezavantajelor pe care le confera utilizatorilor.
Avand in vedere faptul ca in prezent economiile nationale sunt supuse procesului de globalizare si integrare a lor in cadrul economiei mondiale, trebuie acordata o atentie deosebita modului de utilizare a instrumentelor de plata in cadrul relatiilor de plati externe, deoarece acesta poate constitui o frana sau un stimul pentru dezvoltarea relatiilor de afaceri ale unei firme cu strainatatea.
Partea finala a lucrarii prezinta un studiu cu privire la utilizarea instrumentelor de plata si de credit in relatiile de plati ale Romaniei la momentul actual si o perspectiva de ansamblu asupra derularii pe viitor a schimburilor economice internationale prin intermediul acestor documente.
Baza documentara a lucrarii cuprinde o serie de carti de referinta din literatura de specialitate la care se adauga publicatiile cu caracter periodic.
CAPITOLUL 1
CONCEPTUL, ROLUL SI NECESITATEA INSTRUMENTELOR DE PLATA SI DE CREDIT IN SCHIMBURILE ECONOMICE INTERNATIONALE
Instrumentele de plata si de credit utilizate in schimburile economice internationale ,,sunt efecte de comert sau inscrisuri in valuta, prin care se reglementeaza achitarea sau lichidarea unor creante provenite din operatiile de export si import de bunuri si servicii". 
Printre cele mai frecvent utilizate instrumente de plata si de credit in relatiile economice internationale se numara cambia, biletul la ordin si cecul. Acestea mai sunt cunoscute si sub denumirea de titluri de credit, efecte de comert, efecte comerciale, titluri comerciale. De asemenea, cambia si biletul la ordin mai poarta si denumirea de ,,polite".
Juristii utilizeaza cu precadere termenul de ,,titluri de credit", atat in dreptul international cat si national, problemele referitoare la cambie, bilet la ordin si cec fiind tratate la capitolul ,,titluri de credit", in timp ce economistii utilizeaza cu precadere notiunile de ,,efecte de comert" si de ,,instrumente de plata si de credit". Desi denumirile difera, ele exprima acelasi concept.
Juristii P.V. Patrascanu si O. Sachelarie definesc titlurile de credit ,,ca niste documente necesare pentru exercitarea drepturilor literale si autonome cuprinse intre ele." 
Alti autori, desi tot juristi, utilizeaza termenul de ,,efecte de comert". De exemplu Rene Rodiere da denumirea de ,,Efecte de comert" primei parti a lucrarii sale ,,Droit commercial" , iar Francis Leumeunier intituleaza un capitol al lucrarii sale ,,Efecte de comert". 
Notiunea de ,,instrumente de plata si de credit" este utilizata cu precadere de economisti pentru a sublinia caracterul economic al conceptului. M.G.Imireanu isi intituleaza prima parte a uneia dintre lucrarile sale: ,,Instrumente de plata si de credit in schimburile economice internationale" , iar G. Legendre are chiar o carte cu acest titlu. 
Necesitatea instrumentelor de plata si de credit in relatiile de plati externe este determinata de motive de ordin practic. Marfurile livrate, care fac obiectul schimburilor economice internationale, pot fi platite in momentul livrarii lor cu numerar sau prin remiterea unui cec. De cele mai multe ori insa, vanzatorul acorda cumparatorului-importator posibilitatea de a plati peste o luna, doua sau trei luni, iar in anumite situatii chiar dupa o perioada mai lunga de timp. Astfel vanzatorul ii acorda un credit clientului extern care 1-a cumparat marfa si asteapta ca acesta sa-si onoreze creanta la data fixata de comun acord in contractul incheiat.
La data scadentei, importatorul poate sa-1 trimita un cec, un bilet la ordin cu plata la vedere, sa-1 remita suma in cont curent printr-un ordin de plata sau cec de virament sau daca are posibilitatea poate sa-1 achite chiar in numerar.
In situatia existentei unei operatiuni pe credit, exportatorul-creditor are la dispozitie mai multe posibilitati. 
O prima optiune ar fi aceea data de faptul ca el poate trage o cambie(trata) asupra importatorului debitor in favoarea unei terte firme careia el, ca exportator, ii este dator la randul sau dator cu aceeasi suma. Valoarea cambiei va fi egala cu suma marfurilor vandute si livrate, plus dobanda pentru imprumut. Trebuie mentionat ca exista si situatia in care pot fi trase doua cambii: una pentru valoarea marfii si alta pentru cuantumul dobanzii aferente (situatie intalnita si in tara noastra).
O a doua optiune a exportator-creditorului este data de posibilitatea de a solicita importatorului remiterea unui bilet la ordin in favoarea, bilet a carui valoare trebuie sa fie egala cu cea a marfii plus dobanda aferenta. In practica internationala exista si situatia in care valoarea marfii si a dobanzii aferente este acoperita prin doua bilete la ordin: unul pentru dobanda si un altul pentru marfa.
De asemenea exportator-creditorul poate pretinde clientului extern remiterea unui cec, de preferinta ,,confirmat de banca". Valoarea acestui cec trebuie sa acopere valoarea marfii si dobanzii corespunzatoare.
O ultima optiune a exportator-creditorului este solicitarea achitarii sumei cuvenite la scadenta printr-un ordin de plata, cec de virament sau ori care alta modalitate operabila in contul sau bancar.
Exportatorul care accepta, la incheierea contractului comercial international, posibilitatea ca importatorul sa-1 plateasca bunurile sau serviciile dupa o perioada de timp, va analiza optiunile prezentate si in functie de client va alege solutia optima.
Motivele care il determina pe exportator sa apeleze la efectele de comert sunt sunt date de avantajele pe care acestea le confera.
Efectele de comert contin in insusi textul lor elemente de certitudine ca plata va fi efectuata la scadenta. Aceste elemente de garantie sunt reprezentate la cambie prin ordinul neconditionat de plata, prin acceptare sau aval; la biletul la ordin sunt prevazute obligatia neconditionata de a plati, precum si avalul; cecul are ordinul neconditionat de plata si avalul.
Efectele de comert au prin legislatia specifica o serie de facilitati in favoarea securitatii dreptului beneficiarilor, ca si sub aspectul usurintei cu care circula astfel de titluri. Astfel de facilitati sunt date de ,,reprezentarea drepturilor prin titlurile in care se afla juridic incorporate, ,simplificarea transmiterii titlurilor care sunt usor negociabile, inopozabilitatea exceptiilor personale, pe care debitorul le-ar putea opune precedentului titular; titlul comercial negociabil este abstract fata de cauza sa originara (actul juridic ce 1-a dat nastere)". 
Un alt avantaj conferit de efectele de comert este de dat de faptul ca ele pot fi scontate sau reescontate, putandu-se astfel obtine sume de bani inainte de scadenta, bineinteles din valoarea efectului scazandu-se dobanda acestei sume capitalizate pana la scadenta si spezele bancare aferente acestor operatiuni.
De asemenea, prin girare sau andosare pentru o terta persoana detinatorul titlului poate sa-si achite o datorie sau sa plateasca o marfa inainte de scadenta. Titlurile de credit inlatura unele dificultati din cadrul schimburilor economice international cum ar fi cele legate de lipsa imediata de lichiditati.
Datorita aspectelor prezentate anterior efectele de comert sau instrumentele de plata si credit cum li se mai spune au rol important in derularea relatiilor de plati externe, iar cunoasterea lor este necesara pentru asigurarea derularii armonioase a contractelor comerciale internationale.

Fisiere în arhivă (3):

 Toata1.doc
 GRAFICE.XLS
 COPERTA.DOC

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

M.N.Costin, S.Deleanu: ,,Dreptul comertului international", Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1995, vol. 2, partea speciala
Cone S.: Cecuri de calatorie ,,Piata financiara", nr.10/2000
Lucian C. Ionescu si colaboratorii: ,,Bancile si operatiunile bancare", Editura Economica, Bucuresti, 1997
Liliana Donath, Victoria Seulean, Veronica Cerna: ,,Operatiuni, instrumente si riscuri in sistemele de plati", Editura Mirton, Timisoara 1999.
D.Galasescu Pzk: ,,Cambia si biletul la ordin", vol 2, Bucuresti, 1947
M.G.Imireanu: ,,Instrumente si modalitati de plata in schimburile economice internationale", Editura Scrisul romanesc, Craiova, 1982.
Mihai Gheorghe Imireanu: ,,Tehnica decontarilor internationale" din lucrarea colectiva ,,Tehnica operatiunilor de comert exterior", Editura M.C.E.C.E.1., Bucuresti, 1976 
Mihai Gheorghe Imireanu: ,, Tehnica decontarilor internationale" din lucrarea colectiva ,,Tehnica operatiunilor de comert exterior" Editura M.C.E.C.E.1., Bucuresti, 1976
Francis Leumeunier : ,,Principes et pratiques de droit commercial" , Editura Jean Delmas et Cie, Paris, 1972
G. Legendre: ,, instruments de credit et de payement. Le cheque. La letrre de change. Le billet a ordre.", Editura Dunod, Paris,1969
P. Patrascanu si O. Sachelarie: ,, Titluri de credit in comertul international ", Editura Scrisul romanesc, Craiova, 1975
Ioan Popa:,,Tranzactii comerciale internationale", Editura Economica, Bucuresti,1997
Tudor R. Popescu: ,, Dreptul comertului international ", curs, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Drept - Catedra de Drept Civil, Bucuresti , 1975
Alexandru Puiu, Ion Stoian si Anica Motiu: ,,Tehnica operatiunilor de comert exterior", Editura Stiintifica,Bucuresti
Rene Rodiere ,,Droit commercial.Effects de commerce. Contrats commerciaux.Failites", editia a 5-a, Editura Dalloz, Paris, 1970 
Ioan Rotariu: ,,Managementul financiar-valutar in tranzactiile economice internationale", Editura Amphora, Timisoara,1995.
Savoiu Vasile,,Banca Centrala si sistemele de plati de interes national", colectia Biblioteca Bancii Nationale,Ed. Enciclopedica, 1998
Victoria Seulean: Teza de doctorat: ,,Platile prin viramente bancare in economia de tranzitie", Universitatea de Vest Timisoara, Facultatea de Stiinte Economice, 2001
BNR - reglementari privind canbia si biletul la ordin 1994