Integrarea Socială a Rromilor

ARGUMENT

Ne aflăm într-un cerc vicios de discriminare, lipsă de respect, lipsă de interes, lipsă de întelegere din partea românilor care duc la sărăcie, la creşterea criminalităţii şi la lipsa de educaţie şcolară în rândul rromilor, la mai multă discriminare şi lipsă de respect.

Aceste prejudecăti persistă şi pentru că este nevoie de un ţap ispăsitor, în special în condiţiile economice dificile în care se află ţara noastra. Spre exemplu: România nu are o reputaţie prea bună în Vest. Motivele sunt complexe şi în general greu de izolat. Totodată, ele sunt greu de acceptat. Rromii însă, sunt uşor de învinuit pentru aceasta, pornind de la cazuri izolate de genul "rromii au mâncat lebedele din Viena". Odată ce rromilor li s-a atribuit acest calificativ, mentalitatea este greu de schimbat. Cine e interesat de rromii care nu fură? Cine este interesat de rromii care fac cinste ţării noastre peste hotare? Nimeni . Mass-media exploatează interesul populaţiei cu titluri ca, un ţigan a "furat" şi prin aceasta contribuie la continuarea acestui cerc vicios, deoarece majoritatea populaţiei primeşte informaţii despre rromi din mass-media şi nu de la rromi. Rromii pe care îi văd oamenii nu sunt, în general, reprezentativi: un cerşetor rrom sau un copil al străzii este mai uşor de văzut decât un copil rrom care se duce la şcoală. Mulţi rromi care au un statut social şi economic mai ridicat nu spun la toată lumea că sunt rromi deoarece prin aceasta nu au nimic de câştigat ci multe de pierdut.

Istoria rromilor este un incredibil şir de persecuţii şi discriminare. Cauzele care au dus la situaţia economică şi educaţională a rromilor din ziua de astăzi, precum şi cele care au dus la discriminarea cu care ei se confruntă sunt mult mai multe şi mai complexe decât cele prezentate aici . Ele trebuie recunoscute şi întelese, atât de rromi cât şi de restul românilor, pentru ca cercul vicios în care ne aflăm să fie întrerupt.

Comunitatea rromă este de-a lungul istoriei cea mai puţin educată minoritate din România. Sărăcia din cadrul comunităţilor de rromi duce la apariţia unor probleme.

Standardele de igienă tind să fie joase, deseori datorită lipsei apei curente şi a electricităţii.

De la căderea comunismului, în România numărul incidentelor de natură nationalistă sau etnică a crescut considerabil. Un factor care are o mare influenţă asupra comportamentului demografic este sănătatea, respectiv accesul la asistenţă medicală .Educaţia în privinţa sănătaţii este un lucru neobişnuit pentru rromi. Din punct de vedere economic, comunitatea rromă este cea mai defavorizată din România.

Discriminarea este des întâlnită în cazul angajării, legislaţia în acest domeniu fiind defectuosă. Rromii din România sunt dezavantajaţi din punct de vedere al educaţiei. Discriminarea este răspândită, atât în cadrul sistemului la care un individ trebuie sa recurgă pentru a intra în şcoală, precum şi în cadrul şcolilor, determinând mulţi copii să nu se mai înscrie.

Educaţia este de asemenea afectată de sărăcia cronică din majoritatea comunitătilor. Copiii care reusesc sş înceapă şcoala, deseori nu promovează ciclul gimnazial şi din acest motiv este foarte dificil pentru ei sa îşi găsească un loc de muncă. O alta problemă cu care se confruntă este abandonul. Unii rromi ajung chiar să-şi vândă copiii, sau decid să-i abandoneze ori să-i plaseze temporar în instituţii de protecţie.

Peste 80% dintre copiii plasaţi în instituţii sunt rromi. Proiectul cuprinde cinci capitole structurate astfel:

Capitolul 1: cuprinde informaţii despre: originea rromilor (evenimentele istorice înregistrate ne informează că patrunderea lor în Europa s-a facut treptat cu opriri şi etape, prin Grecia, Bulgaria şi România), profilul etnic al populaţiilor de rromi (identitatea etnică a rromilor reiese, cel puţin la unele grupuri, din costumele tradiţionale pe care le poartă, din felul în care se mândresc cu muzica lor, cu meseriile lor), limba (rromii au o tradiţie orală bogată, tansmisă în limba lor natală), model de viată (rromii aveau obiceiul să se stabilească într-un loc pe timpul lunilor de iarnă pentru ca primăvara să porneasca din nou la drum), familia de rromi (familiile tradiţionale de rromi sunt relativ mari), ocupaţii şi tradiţii în rândul rromilor (prin tradiţie rromii lucrează pe cont propriu ca spoitori de vase, cărămidari sau prelucrători ai lemnului), nivelul de trai al familiei de rromi (majoritatea rromilor pare să traiască în condiţii extrem de sărace şi doar un mic procent din populaţia lor dispune de venituri substanţiale).

Capitolul 2: cuprinde informaţii legate de integrarea economică a rromilor (din punct de vedere economic şi social, comunitatea rromă este cea mai defavorizată din România).

Capitolul 3: cuprinde informaţii cum ar fi: discriminarea rasială (departe de a fi integraţi, marea majoritate a rromilor din România sunt consideraţi paria societăţii).

Capitolul 4: cuprinde informaţii despre:

-posibilităţi de educaţie pentu minorităţi;

-gradiniţa şi educaţia primară (elevii rromi tind să ramână din ce în ce mai în urmă, până ce, în final renuntă ,fără a fi încheiat opt clase, educaţia minimă pentru a se putea angaja în România);

-ciclul gimnazial şi liceul (puţini copii rromi ajung să-şi înceapă şcoala secundară , dar şi mai puţini o termină ).

Capitolul 5: cuprinde studii de caz, proiect şi anexe.

Am ales aceasta temă pentru a prezenta acest fenomen existent în România şi măsurile concrete pentru combaterea acestuia.