Intervenții psihopedagogice asupra copilului supradotat

Cuprins licență

Introducere 2
Capitolul 1. Conceptul de supradotare 3 
1.1 Definitii ale supradotarii 3
1.2 Talentul 5
1.3 Geniul 6
1.4 Model teoretice ale supradotarii 7
Capitolul 2 Copilul supradotat 14
2.1 Caracteristicile copiilor supradotati 14
2.1.1 Inteligenta 16
2.1.2 Creativitatea 19
2.1.3 Metamemoria 20
2.1.4 Aptitudinile academic specifice 21
2.1.5 Gandirea critica 22
2.1.6 Abilitatea de conducere 22
2.1.7 Abilitati artistice 23
2.1.8 Caracteristicile morale 24
2.1.9 Sociabilitatea 24
2.2 Identificarea 25
Capitolul 3. Instruirea diferentiata a copiilor supradotati 27
3.1 Modele curriculare 29
3.2 Strategii de organizare a intruirii diferentiate 31
3.2.1 Accelerarea 33
3.2.2 Imbogatirea 34
3.2.3 Gruparea 36
3.2.4 Strategii scolare 37
3.2.5 Strategii extrascolare 38

Extras din licență

Astazi persista in psihologie intrebarea daca inteligenta este capacitatea generala de achizitie a cunostintelor, de ratiune si rezolvare de probleme sau ea implica diferite tipuri de abilitati.
Educatia elevilor supradotati in scoala romaneasca este strans legata de modul de definire a acestora, mai ales prin prisma conceptelor de calitate umana si de valori promovate de catre societate. Spre exemplu, in Romania interbelica au existat preocupari legate de educatia diferentiata a supradotatilor (prima referire apartinandu-i lui Spiru Haret in 1904). In perioada comunista pana in 1990 nu a fost acceptat conceptul in sine de supradotare, ci doar unele forme mascate de educatie speciala a copiilor supradotati 
Am ales aceasta tema de cercetare pentru a scoate evidentia caracteristicile copiilor supradotati precum si modalitatile de identificare si instruire diferentiata a acestora Copiii supradotati se incadreaza in categoria de copii cu nevoi speciale si de aceea ar trebui aplicate strategiile de instruire diferentiata; insa acest lucru este destul de dificil deoarece in multe dintre scoli elevii supradotati nu sunt nici macar identificati. Alexandru Rosca, vorbind despre inzestrarea superioara a unor copii arata: ,, un lucru este cert: inzestrarea superioara pe latura intelectuala si de aptitudini este produsul ereditatii. Nici o conditie de mediu si nici un efort voluntar nu pot sa inlocuiasca aceasta inzestrare. Dar daca materia prima furnizata de ereditate isi va realiza sau nu vreodata potentialitatile, aceasta depinde de factori de mediu asupra carora, cel putin teoretic, omul are controlul. Descoperirea si utilizarea talentelor si a geniilor devine astfel una din functiunile cele mai importante ale unei societati organizate"
In prima parte a lucrarii s-au facut anumite precizari conceptuale asupra cuvantului ,,supradotat", s-au prezentat principalele modele teoretice ale supradotarii, preluate din literatura de specialitate. Cel de-al doilea capitol cuprinde anumite caracteristici ale copilului supradotat si catevamodalitati de identificare a acesora In ultimul capitol este prezentata instruirea diferentiata a copiilor supradotati 
Capitolul 1
Conceptul de supradotare
Pana in anii '60 au aparut numeroase definitii ale supradotarii, multi autori relizand o clasificare a acestora. Una dintre clasificari grupeaza definitiile in patru categorii: obiective, descriptive, comparative si ca articulare a celor trei.Indiferent de criteriul de clasificare,toate definitiile au cateva elemente comune:
- criteriile de identificare: rezultate deosebite la teste si performante superioare in situatii de viata ;
- raportarea supradotarii la un cadru psihologic, educational, individual sau grupal;
- locul central al abilitatii cognitive, considerata fie o aptitudine generala( factorul ,,g"), fie o suma de aptitudini specifice;
- transformarea abilitatilor cognitive latente in realizari datorita sustinerii motivationale;
- recunoasterea sociala a abilitatilor cognitive in functie de performante 
1.1Definttii ale supradotarii
Initial supradotarea a fost identificata dupa nivelul intelectual avansat( varsta mintala mai mare cu doi ani decat varsta cronologica), deci cu precocitatea, care a fost la randul sau atribuita, conform conceptiilor teoretice existente in acea vreme, numai factorilor ereditari. Amplele conceptii si dezbateri privind inegalitatile ereditare, culturale, educationale s-au axat asupra explicarii diferentelor individuale, conturandu-se doua curente: nativismul si environismul.
Supradotarea este o dezvoltare asincrona in care abilitati cognitive avansate si de inalta intensitate se combina pentru a crea o experienta interna si o iluminare ce sunt calitativ diferite de norma. Aceasta asincronie creste cu marirea capacitatilor intelectuale. Unicitat 
supradotatilor ii face in mod particular vulnerabili si cere modificari in educare si consultanta pentru a putea sa se dezvolte in mod optim.
Programul pentru supradotati realizat in scolile publice din Portland a adoptat o definitie in care sunt inclusi 10% din cei mai talentati copii din fiecare din cele sapte aptitudini speciale : arta , muzica , scriere creativa , talent mecanic , capacitatea de lider social , expresie dramatica si dand creativ si 10% din elevii cu capacitati intelectuale inalte 
O alta definitie este cea propusa de Comisia pentru educatie a Ministerului Educatiei din Statele Unite , conform acesteia , copiii supradotati sunt cei identificati de catre persoane calificate profesional, care poseda potentiale ce arata o mare capacitate de realizare in domenii ca intelectualul , capacitatea de lider, creativitatea , activitatea academca sau in artele teatrale si vizuale si care necesita activitati ce nu sunt oferite in scoala Acesti copii au nevoie de servicii educative superioare care nu se gasesc , de obicei , in programa scolara Ei pot prezenta ablitati speciale intr-o singura arie sau in combiantie pe urmatoarele arii :
- Capacitate de lider
- Capacitate psihomotorie
- Gandire creativa sau productiva
- Capacitate intelectuala generala
- Arte vizuale si reprezentative
- Aptitudine academica specifica
Un alt concept al supradotarii vizeaza modelele monolitice , care urmaresc indicele coeficientului de inteligenta , acest concept s-a inradacinat cel mai bine si rezista si astazi 
Institutiile de educatie prescolara trebuie sa asigure dezvoltarea urmatoarelor aspecte :
- Caracteristici motivationale ( perfectionism , perseverenta in efectuarea temelor )
- Caracteristici de lider ( increderea in sine , adaptarea la situatii noi )
- Caracteristici in planul invatarii ( interes pentru lectura , vocabular dezvoltat pentru aceste aspecte trebuie sa fie definite nivelul de varsta)

Fisiere în arhivă (1):

 Interventii psihopedagogice asupra copilului supradotat.docx

Imagini din acest licență

Bibliografie

1.Benito, Y., (2003), Copiii supradotati, Polirom, Iasi;
2.Cretu, C., (1993), Aria semantica a conceptului de dotare superioara, in Revistade Pedagogie, nr.4-7, Institutul de Stiinte ale Educatiei, Bucuresti;
3.Cretu, C., (1994), Succesul si insuccesul scolar. Psihopedagogia elevilor cu aptitudini inalte, in Neculau, A., Cozma, T., Psihopedagogie( pentru examenede definitivat si gradul II didactic), Editura Spiru Haret, Iasi;
4.Cretu, C., (1997), Psihopedagogia succesului, Polirom, Iasi;
5.Cretu, C., (1998), Curriculum diferentiat si personalizat, Polirom, Iasi;
6.Jigau , M. , (1944) Copiii supradotati , Editura Stiinta si tehnica , Bucuresti ;
7.Stanescu, L., (2002), Instruirea diferentiata a elevilor supradotati, Polirom, Iasi ;
8.Stanescu.M , (2002) , Instruirea diferentiata a elevilor supradotati , Polirom , Iasi
9.Gabriela.P. ,(2007) , Psihologia Creativitatii , Fundatia Romaia de maine , Bucuresti ;
10.Florescu, Gh., Stanciu, C-tin, (2011) , "Personalitate si Constiinta", Editura Universitaria, Craiova1;
11.Florescu, Gh ,(2006) Paradigma personalitatii (de la psihologism la metafizica)", Editura Universitaria, Craiova ;
12.Bejat, M., (1971), Talent, inteligenta, creativitate, Editura Stiintifica, Cluj-Napoca ;
13.Stanescu, L., (2002), Instruirea diferentiata a elevilor supradotati, Polirom, Iasi;
14.Stoica, A., (1983), Creativitatea, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
15.Bandura, L., (1978), Elevii dotati si dirijarea instruirii lor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
16.Bogdan, T., Nica, I., (1970), Copiii exceptionali, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti.