Investigarea Criminalistica a Infractiunii de Talharie

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL 1. CONSIDERATII GENERALE 4
1.1. Conceptul de patrimoniu si necesitatea protectiei penale a patrimoniului 4
1.1.1. Conceptul de patrimoniu 4
1.1.2 Necesitatea protectiei penale a patrimoniului 7
1. 2. Precedente legislative privind protectia penala a patrimoniului 8
1.3. Elemente de drept comparat 10
1.3.1. Franta 10
1.3.2. Italia 10
1.3.3. Germania 11
1.3.4. Statele Unite ale Americii 11
1.3.5.China 12
1.3.6.Ungaria 12
1.3.7. Rusia 12
Capitolul 2. Aspecte de drept penal material, drept procesual penal si criminologie privind infractiunea de talharie 13
2.1. Aspecte de drept penal material 13
2.1.1.Concept si caracterizare 13
2.1.2. Conditii preexistente 15
2.1.3. Continutul constitutiv 19
2.1.4. Formele infractiunii 26
2.2. Aspecte de drept procesual penal 29
2.2.1. Organele competente sa efectueze urmarirea penala 29
2.2.2. Competenta teritoriala a organelor de urmarire penala in cazul infractiunilor de talharie savarsite in strainatate 31
2.2.3. Instantele competente sa judece infractiunea de talharie 32
2.3. Aspecte criminologice privind infractiunea de talharie. 32
Capitolul 3. Directii metodologice pe care trebuie sa le urmareasca investigarea criminalistica a infractiunii de talharie. 37
3.1. Locul si timpul savarsirii faptei 37
3.2.Modul de operare folosit la savarsirea infractiunii 39
3.3. Bunurile, valorile care au fost sustrase si persoana prejudiciata precum si celelalte urmari ale savarsirii infractiunii. 41
3.4. Faptuitorii si contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii 43
3.5.Destinatia bunurilor si valorilor sustrase si posibilitatea recuperarii prejudiciului cauzat 44
3.6.Existenta concursului de infractiuni 45
3.7. Cauzele, conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat, sau inlesnit savarsirea infractiunii 46
Capitolul 4. 48
Particularitatile principalelor activitati ce sunt desfasurate in cadrul cercetarii infractiunilor de talharie 48
4.1. Cercetarea la fata locului 48
4.2. Constatarea infractiunii flagrante 52
4.3. Identificarea si ascultarea martorilor. Ascultarea partii vatamate 53
4.4. Efectuarea perchezitiei 57
4.5. Identificarea,urmarirea si prinderea infractorilor 60
4.6. Dispunerea constatarilor tehnico stiintifice, a expertizelor criminalistice si a constatarilor medico-legale 62
4.7. Ascultarea invinuitilor sau inculpatilor 65
4.8. Alte activitati de urmarire penala 68
Anexe 70
Bibliografie 77


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL 1. CONSIDERATII GENERALE
1.1. Conceptul de patrimoniu si necesitatea protectiei penale a patrimoniului
1.1.1. Conceptul de patrimoniu
Importanta necontestata pe care o prezinta in societatea romaneasca de tranzitie patrimoniul care, ca fascicul de interese, se afla in acelasi plan cu drepturile fundamentale ale omului contemporan, justifica de ce infractiunile contra patrimoniului se impun a fi asezate in sistemul partii speciale a noului Cod penal roman, imediat dupa categoria infractiunilor contra persoanei.
Notiunea de "patrimoniu" in dreptul penal nu are acelasi inteles ca in dreptul civil. Sub aspect civil, patrimoniul desemneaza totalitatea drepturilor si obligatiilor cu continut economic, evaluabile in bani care apartin unei persoane . Drepturile si obligatiile patrimoniale pot fi analizate fiecare separat, in individualitatea lor, sau in totalitatea lor ca o suma de valori active si pasive, ca universalitate juridica apartinand unei persoane fara considerare la individualitatea fiecarui drept si fiecarei obligatii. 
Drepturile si obligatiile fac parte din patrimoniu numai daca au caracter patrimonial, adica daca pot reprezenta o valoare baneasca, deoarece patrimoniul este o suma de valori, iar nu un ansamblu de lucruri materiale, corporale. Totalitatea drepturilor in expresia lor baneasca alcatuiesc activul patrimonial, iar totalitatea obligatiilor tot in expresia lor baneasca formeaza pasivul patrimonial, astfel ca patrimoniul are un activ si un pasiv .
Patrimoniul nu se poate niciodata instraina, ci se transmite numai la moartea subiectului in momentul cand vointa care ii da caracterul de unitate, se stinge.
Conceptul de patrimoniu are un continut si o sfera mult mai larga decat conceptul de proprietate, patrimoniul potrivit stiintelor juridice contemporane cuprinzand toate drepturile reale principiale (dreptul de proprietate, uz, abitatie, servitute, superficie) si drepturile reale accesorii (dreptul de gaj, de ipoteca, privilegiile, etc.), toate obligatiile, precum si orice situatie de fapt care prezinta numai o aparenta de drept (de exemplu, posesia fizica a unui bun mobil aflat in detentia unei persoane).
Aceste drepturi reale principale si accesorii presupun un subiect activ determinat (ut singuli) si un subiect pasiv nedeterminat (universal) reprezentat de una sau alta din persoanele fizice sau juridice ale societatii. Drepturile reale aratate sunt opozabile tuturor (erga omnes) .
Notiunea de patrimoniu in dreptul penal are un inteles mai restrans si se refera la bunuri nu ca universalitate, ci in individualitatea lor susceptibila de a fi apropiate de faptuitor prin mijloace frauduloase ori de a fi distruse, tainuite, gestionate fraudulos etc.
Infractiunea n-ar putea fi niciodata savarsita impotriva patrimoniului ca universalitate de bunuri, pentru ca aceasta din urma va exista indiferent de numarul sau valoarea bunurilor componente si chiar daca subiectul nu poseda nimic ori are numai datorii; nici o persoana nu poate fi lipsita de patrimoniu, ci cel mult de unul sau mai multe din bunurile care compun patrimoniul sau. De aceea mai corect ar fi sa se denumeasca aceste infractiuni ca fiind indreptate contra bunurilor care fac parte din patrimoniu decat ca infractiuni contra patrimoniului.
Patrimoniul ca universalitate fiind o abstractie nu poate fi stins prin faptele concrete ale unei persoane, infractiunea putandu-se indrepta numai contra unui bun patrimonial. Pasivul patrimonial nu prezinta, de regula, nici un interes pentru aceia care se dedau la fapte de incalcare a patrimoniului, chiar daca pasivul e cuprins in aceasta notiune.
Incriminand faptele care aduc atingere patrimoniului, legea penala are in vedere actiunea ilicita a faptuitorului, iar nu pozitia juridica a victimei. Infractorul trebuie sa justifice ca avea dreptul sa savarseasca fapta care i se reproseaza si in raport cu care organele de urmarire au facut dovada caracterului ei ilicit; daca victima a fost deposedata ilegal de un bun, ea nu este tinuta sa faca dovada ca avea calitatea de proprietar, posesor ori detentor legitim al bunului care i-a fost sustras, insusit sau distrus prin savarsirea infractiunii.
Pentru a ocroti patrimoniul trebuie aparate situatiile de fapt existente, intrucat orice modificare a acestora prin savarsirea de fapte ilicite duce la o dificila ocrotire a entitatilor patrimoniale care fac obiectul drepturilor subiective. Daca bunul si-a schimbat situatia de fapt prin insusire, sustragere, ascundere, distrugere etc., orice valorificare a dreptului privitor la acesta devine nerealizabila. De aceea, legea penala pedepseste uneori chiar pe proprietar in cazul in care prin actiunea sa contribuie la schimbarea situatiei de fapt a unui bun al sau in dauna intereselor legitime ale altor persoane (de exemplu, distrugerile prevazute de art. 217 alin. 2-4 C. pen. sau furtul incriminat in art. 208 alin. 3 C. pen.). 
In categoria infractiunilor contra patrimoniului se afla bunurile susceptibile a fi ocrotite prin incriminarea faptelor contra patrimoniului in raport cu formele de proprietate.
Constitutia Romaniei prevede in art. 136 alin. 1 ca "proprietatea este publica sau privata", ceea ce inseamna ca alte forme de proprietate sunt de neconceput. Normele constitutionale nu mentioneaza in mod direct categoriile de bunuri care apartin proprietatii private, ci numai pe cele care formeaza patrimoniul public.
Art. 136 alin. 3 din Constitutie prevede ca bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. 
De asemenea, prin Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar sunt enumerate si alte bunuri ce apartin proprietatii publice.
Natura bunurilor sau afectarea lor unei utilitati publice sunt principalele criterii prevazute in legile mentionate pentru delimitarea bunurilor ce apartin proprietatii publice. Potrivit Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, statul sau unitatile administrativ - teritoriale exercita posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor care alcatuiesc domeniul public in limitele si in conditiile legii.
Bunurile din domeniul public pot fi date, dupa caz, in administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autoritatilor administratiei publice centrale si locale, a altor institutii publice de interes national, judetean sau local . Daca legea speciala nu prevede altfel, inchirierea sau concesiunea ar putea fi facuta fie unei societati comerciale cu capital majoritar de stat, fie oricarei societati comerciale. Proprietatea publica este inalienabila, adica bunurile din aceasta categorie nu pot iesi pe nici o cale din sfera proprietatii publice.
Bunurile proprietate privata se identifica pe o cale indirecta, avand acest caracter toate celelalte bunuri necuprinse in sfera proprietatii publice. Proprietatea privata o poate avea atat statul, cat si cetatenii, precum si persoanele juridice. Bunurile regiilor autonome, cu exceptia celor care fac parte din proprietatea publica si date lor spre administrare, nu constituie proprietate de stat, ci proprietate privata a statului. Potrivit art. 5 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, in exercitarea dreptului de proprietate, regia autonoma poseda, foloseste si dispune, in mod autonom, de bunurile pe care le are in patrimoniu.


Fisiere in arhiva (1):

  • Investigarea Criminalistica a Infractiunii de Talharie.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!