Investigarea Dactiloscopica

Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
CONSIDERATII GENERALE
Din cele mai vechi timpuri, omul a simtit nevoia sa isi recunoasca semenii si sa ii diferentieze. Pentru acest lucru a fost nevoie de anumite metode si mijloace care au evoluat si s-au perfectionat o data cu trecerea timpului, in ritmul cuceririlor facute de stiinta si in acest domeniu.
In contextul acestor cautari ale omului a aparut o metoda minunata de identificare a persoanei numita ,,Dactiloscopia" care este opera timpului si a multor cercetatori pasionati, insa nu ar fi cinstit ca cineva sa isi atribuie drept de paternitate.
Incepand cu anul 1877, William Herschel in India, dr. Henry Faulds in Japonia, Francis Galton si Edward Henry in Anglia, dr. Wilhem Eber in Prusia, Juan Vucetich in Argentina, A. Joseph Faurot in Statele Unite ale Americii si altii au avut fiecare in parte o contributie la nasterea si afirmarea dactiloscopiei. 
De-a lungul timpului pentru identificarea persoanei au fost intrebuintate, pe langa elemente de natura stiintifica si elemente mistice (de exemplu ordaliile si torturile) ceea ce avea drept rezultat, in multe situatii, comiterea unor grave erori judiciare. Identificarea persoanelor pe baza urmelor lasate la locul faptei si a altor elemente din acest loc, a impus inca din cele mai vechi timpuri organelor de represiune din diferite state si necesitatea inregistrarii recidivistilor, in scopul aplicarii unor pedepse mult mai aspre. Printre metodele recunoscute pentru inregistrarea recidivistilor, amintim insemnarea fizica (insemnarea cu fierul rosu si tatuarea), practicata si in tara noastra in timpul lui Matei Basarab si Vasile Lupu.
O data cu evolutia societatii moderne, elementele de natura stiintifica patrund tot mai mult si in activitatea politiilor din diferite state, elementele mistice fiind din ce in ce mai putin folosite si in final abandonate. Tara noastra a fost printre primele tari din lume care a adoptat sistemul antropometric de identificare si inregistrare a infractorilor, merite deosebite in aceasta directie avand prof. dr. Mina Minovici, fondatorul scolii romanesti de medicina legala si initiatorul Institutului de medicina legala. Astfel, in 1892, in capitala apare si se dezvolta primul sistem stiintific de inregistrare a infractorilor care functioneaza pe langa organele de politie. Romania a ramas mult timp fidela acestui sistem cu toate ca avantajele dactiloscopiei fusesera de mult demonstrate. Promotorul introducerii dactiloscopiei judiciare in tara noastra este profesorul dr. Nicolae Minovici, care desi la inceput a fost adept al antropometriei, ulterior a militat cu inflacarare pentru introducerea dactiloscopiei in activitatea organelor de politie.
Sarcina cea mai importanta pe care o are de rezolvat dactiloscopia este aceea de a stabili daca o anumita urma ridicata de la locul faptei, a fost creata de degetul, palma sau planta piciorului unei persoane.
1.1. Mecanismul de formare a urmelor papilare
In criminalistica, activitatea de identificare a persoanei dupa urmele de maini lasate la fata locului ocupa un loc deosebit, elaborandu-se in acest sens metode si procedee tehnice de cautare, descoperire si examinare automata intre urmele descoperite si fisele persoanelor aflate in evidentele criminalistice, cunoscand fiind faptul ca ori de cate ori un deget sau mana unei persoane atinge o suprafata lucioasa pe aceasta ramane o urma invizibila ce poate fi relevata cu usurinta.
Formarea urmelor de maini se explica prin existenta permanenta pe suprafata palmei si a degetelor a unei substante secretate de piele, substanta formata din compusi organici si anorganici care nu se evapora cu trecerea timpului .
Contactul palmei si plantei infractorului cu diferitele suprafete intalnite la locul savarsirii faptei creeaza urme ale crestelor papilare. Aceste urme apar, in cele mai multe cazuri, ca efect al depunerii de substanta de pe degete, palme sau talpi pe obiectele cu care vin in contact. Contactul mainilor cu diferite obiecte, pe care se reproduc urmele papilare pot avea loc ca urmare a prinderii acestora cu mana, sprijinirea palmei sau degetelor de aceste obiecte caz in care corpul creator -mana- cat si cel primitor -obiectul- se gasesc intr-o relativa stare de repaus sau avand aceeasi miscare permit crearea unei urme apte a fi cercetata criminalistic in vederea identificarii.
Totodata, cand aceste urme se produc ca urmare a alunecarii sau frecarii palmei sau degetelor pe diferite obiecte, urmele ramase se prezinta de regula sub forma unor manjituri fara valoare pentru realizarea identificarii. Experienta ne arata ca urmele se descopera in majoritatea cazurilor cu ocazia cercetarii la fata locului iar cele mai multe sunt din regiunea falangelui si mai rar a falanginei sau a palmei. Ele pot lua insa nastere si prin detasarea de substanta de pe suprafata atinsa(praf, sange, vopsea, etc.). Cand obiectul atins este moale, crestele papilare se imprima in adancime, lasand urme de relief.
Urmele digitale se pot gasi la fata locului sub cele trei aspecte: mulate, vizibile si latente. Dupa plasticitatea materiei pe care se creeaza urmele digitale, palmare sau plantare pot fi de suprafata ori de adancime. Urmele de suprafata pot fi, la randul lor, vizibile si invizibile(latente).
Urmele vizibile, care se mai numesc si colorate, sunt lasate de degetele murdarite cu substante colorate, cum ar fi: sange, vopsea, cerneala, noroi, praf, ciment, funingine, var, tus, etc. In unele cazuri, urmele digitale colorate ramase pe obiecte nu retin in conditii perfecte caracteristicile desenului papilar, fiind simple manjituri, datorita imbibarii cu substanta a santurilor ce despart crestele papilare.


Fisiere in arhiva (1):

  • Investigarea Dactiloscopica.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

Tratate, cursuri, monografii
A. Ciopraga, Criminalistica , Ed. Gama, Iasi , 1996
A. I. Tudorache, Criminalistica, Ed. Nomina Lex, Bucuresti, 2010
A.Swensson, O.Wendel, Techenique of crime, scene investigtion, American Elsevier Publising Company Inc., New York, 1963
C. Turai, Amprentele papilare, Bucuresti, 1962
C.Suciu, Criminalistica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972
C.Turai, Elemente de criminalistica si tehnica criminala, Bucuresti, 1947
Colectiv, Tratat practic de criminalistica, Ed. Ministerului de Interne, Bucuresti, 1978
D.Nicolae, Tratat practic de criminalistica, vol.II, Ed. Ministerului de Interne, Bucuresti, 1979
E.Stancu, Criminalistica, vol. I, Editura Actami, Bucuresti, 1999
E.Stancu, Tratat de criminalistica, Ed.Universul Juridic, Bucuresti, 2002
E.Stancu, Tratat de criminalistica, Editia a IV-a, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2007
Ed.Locard, Manuel de technique policiere , Ed.Pazot, Paris, 1948
F. Ionescu, Criminalistica, vol. I, Ed. Universitara, Bucuresti, 2008
Gh. Pasescu, Interpretarea criminalistica a urmelor la locul faptei, Ed. National, 2000
Gh.Pasescu, I.R.Constantin, Secretele amprentelor papilare, Ed. National, Bucuresti, 1996
Gh.Popa, Microurmele - o problema pentru practica cariminalistica romaneasca, Ed. Sfinx 2000
I. Mircea, Criminalistica, Ed. Lumina Lex,Bucuresti, 1999
I.Mircea, Criminalistica , Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978
I.Mircea, Criminalistica, Ed. Fundatiei Chemarea, Iasi,1992
I.R.Constantin, M.Radulescu, Dactiloscopia, Ed. M. I., Bucuresti, 1975
J. Brooks Jr., Fingerprint and identification magazine, Nr. 6, 1972
J.I. Thoroliton, La doctrine de la dissimilitude unique dans l'identification dactyloscopique, R.I.P.C. nr.306, martie, 1977
L. Ionescu, D. Sandu, Identificarea criminalistica, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1990
L. Ionescu, D. Sandu, Identificarea criminalistica, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1990
L.Carjan, Criminalistica-tratat, Ed. Pinguin-book, Bucuresti, 2005
L.Ionescu, D. Sandu, Identificarea criminalistica, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1990 
M. Constantinescu, Consideratii privind conceptul de identificare in expertiza criminalistica, Ministerul Justitiei, Bucuresti, 1979
M. Terbancea, C. Turai, Istoricul descoperirii faptuitorului dupa urmele desenelor papilare in Romania, vol. Scoala romaneasca de criminalistica, Ed. Ministerului de Interne, Bucuresti, 1975
M.Minovici, Tratat complet de medicina legala, vol.II, Bucuresti, 1930
M.Ruiu, Valorificarea stiintifica a urmelor infractiunii (curs de tehnica criminalistica-vol. II ), Ed. Little Star, Bucuresti, 2003
N.V. Catuna, Criminalistica, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2008
P.Theis, Y.Turges, A le Pareux, G.Chevet, P.F.Ceccaldi, Nouvelle techique de realisation des traces papilaires latentes (sur le papier) par metallisation sur vide, in R.I.P.C. nr. 217/1978
R.Constantin, Tratat practic de criminalistica, vol.I, Ed.Ministerul de Interne, Bucuresti, 1976
S.A. Golunski, Criminalistica, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1961
Tratat practic de criminalistica, Vol. I, Ministerul de Interne, Bucuresti, 1976
Tratat practic de criminalistica, vol. II, Ministerul de Interne, Bucuresti, 1978
V. Belis, Tratat de medicina legala, vol. II, Ed. Medicala, 1995
V. Berchesan, M. Ruiu, Tratat de Tehnica Criminalistica, Ed. Little Star, Bucuresti, 2004


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!