Investigarea Psiho-Criminalistica a Omorurilor in Serie cu Autor Necunoscut

Extras din licenta Cum descarc?

Capitolul 1. Omul si criminalistica, stiinta studierii infractiunilor
Nimic nu poate sa justifice o apropiere, altfel decat paradoxala, intre violenta si creativitatea descoperirii ei. Violenta implica impulsivitate, nestapanire, brutalitate, forta si putere, fiind opusul armoniei afective.
Prin esenta sa, omul este o fiinta sociala, el este produsul imprejurarilor sociale si are totodata capacitatea de a influenta si de a determina imprejurarile. Omul nu poate trai singur,izolat, rupt de ceilalti oameni. Dimpotriva, el se raporteaza permanent la altii, actioneaza impreuna cu ei, stabileste relatii cu cei din jurul sau. Ele se intind de la relatia de simpatie dintre doua persoane, de la cea de rudenie sau de vecinatate, pana la relatii tensionate intre persoane ori la actiuni indreptate impotriva vietii unei persoane, in cadrul sistemului foarte variat de actiuni sociale care se realizeaza prin intermediul interactiunilor interpersonale.
De-a lungul timpului, oamenii s-au preocupat de studierea propriului comportament si a comportamentului celorlalti, incercand sa instituie reguli, norme de convietuire si de comportare sociala, astfel incat sa imbunatateasca tipul de relatii existente intre ei. Evident, ca orice regula ori norma impusa de nevoile socio-umane , si acestea prevedeau sanctionarea, pedepsirea acelora care nu le respectau. 
Termenul de criminalistica este cunoscut inca din antichitate, provine din limba latina si a fost conturat in urma cu un secol, gratie intelepciunii magistratului si pedagogului austriac Hans Gross, cu pietrele de hotar deja asezate de francezul Alfonso Bertillon si de englezul Sir Francis Galton. Ea a reprezentat una din primele stiinte moderne de granita, oferind justitiei instrumente desprinse din universalitatea cunostintelor, fundamentate pe noile descoperiri stiintifice, apte sa contribuie mai eficient la descoperirea crimei si criminalului.Criminalistica a fost recunoscuta ca una din principalele stiinte ale procesului judiciar intrucat serveste la determinarea materialitatii faptelor penale, la dovedirea infractiunii si la stabilirea vinovatiei infractorului, identificat prin aceleasi procedee criminalistice, lucru remarcat de multi juristi reputati, dintre care amintim pe Jean Pinatel sau Pierre Fernand Ceccaldi. 
1.1. Abordari ale conceptului de criminalistica
Continutul notiunii de criminalistica are mai multe abordari, in acceptiunea unor specialisti in domeniu." Criminalistica este o stiinta judiciara, cu caracter autonom si unitar, care insumeaza un ansamblu de cunostinte despre metode, mijloace tehnice si procedee tactice destinate descoperirii, cercetarii infractiunilor, identificarii persoanelor implicate in savarsirea lor si prevenirii faptelor antisociale." 
In acceptiunea lui Pierre Fernand Ceccaldi ,, Criminalistica este un ansamblu de procedee aplicabile in cercetarea si studiul crimei pentru a se ajunge la dovedirea ei."
Este interesant sa semnalam, fie si numai pentru semnificatia ei, o opinie destul de raspandita, conform careia, printre altele, criminalistica ar fi o ARTA. Acestei opinii i s-au alaturat : Edmond Locard, Marcel le Clere, Charles E. O'Hara, F.E. Louwage, Frederic Pottecher, Jean Nepote.
Semnificatia este profunda mai ales pentru practicieni.Aceasta semnificatie este, credem noi, legata de un permanent rezultat al activitatilor criminalistice, respectiv descoperirea autorilor necunoscuti.
Cu toate ca putini autori se manifesta deschis in acest sens, putem afirma ca de fapt criminalistica a fost creata pentru primul scop al justitiei, descoperirea autorilor necunoscuti si probarea vinovatiei acestora prin mijloace stiintifice.
Pornind de la analiza opiniilor mentionate mai sus si tinand totodata cont de alte puncte de vedere, criminalistica poate fi definita ca o stiinta despre legitatile procesului crearii si administrarii probelor infractiunii, care elaboreaza in baza cunoasterii acestor legitati metode si mijloace de cercetare criminalistica necesare descoperirii si prevenirii faptelor penale. 
Din definitia data retinem ca obiectul de studiu al criminalisticii este constituit din doua parti componente: cea a legitatilor proceselor de creare si administrare a materialelor probante si cea a metodelor si mijloacelor de investigare criminalistica. Astfel conceput obiectul criminalisticii prezinta importanta pe doua planuri distincte. Pe de o parte subliniaza caracterul stiintific al acestei discipline, deoarece ea presupune cunoasterea anumitor legitati fie din domeniul naturii, fie cu caracter social. Nerecunoasterea acestui aspect provoaca dubii. 
Pe de alta parte evidentiaza functiile sociale ale stiintei in cauza si anume ale celor de cunoastere, constructiva si comunicativa. Plecand de la cunoasterea legitatilor mentionate la elaborarea si desavarsirea metodelor si mijloacelor de lucru practic de aici la comunicarea acestora prin instruire si publicitate, criminalistica contribuie la sporirea eficientei justitiei penale, la combaterea fenomenului infractional.


Fisiere in arhiva (1):

  • Investigarea Psiho-Criminalistica a Omorurilor in Serie cu Autor Necunoscut.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!