Ipostaze ale Romanului Psihologic Romanesc in Perioada Interbelica

Cuprins licenta Cum descarc?

Argument 1
I. Conceptul de roman de analiza 2
II. Romanul de analiza - traditii in literatura romana 7
III. Camil Petrescu sau tentatia analizei lucide 13
IV. Personajele Hortensiei Papadat-Bengescu intre destructurare
si recompunere 26
V. Universul obsesional in opera lui Liviu Rebreanu 33
VI. Concluzii 40
VII. Bibliografie generala 42


Extras din licenta Cum descarc?

ARGUMENT
In secolul XX, romanul de analiza se cristalizeaza in mijlocul unor preocupari generale - manifestate si in domenii nonliterare precum psihologia, filozofia, sociologia - preocupari orientate spre cunoasterea psihicului, spre explicarea manifestarilor exterioare prin introspectia minutioasa a sufletului romanesc.
In majoritatea lor, romancierii din secolul XX sunt tentati de analiza psihicului eroilor, scriitorii manifestand preocuparea spre manuirea constienta a tehnicilor care le permit sondarea cat mai atenta a psihicului uman.
In Romania, perioada dintre cele doua razboaie mondiale reprezinta una din cele mai stralucite din istoria literaturii romane. Prin valorile care s-au afirmat in aceasta epoca, prin innoirile aduse, perioada interbelica este una din cele mai dense in ceea ce priveste creatia literara si personalitatile care au influentat decisiv nu numai orientarile specifice epocii, ci si pe cele ulterioare.
Romanul de analiza aduce in literatura atatea innoiri incat, in opinia multor literati, acesta produce o lirizare a epicii, o translare spre poezie.
De altfel, Virginia Wolf prevedea, cu satisfactie, ca viitorul romanului este invincibil poetic, iar Liviu Rebreanu intuia ca numai psihologia permite romancierului sa faca legatura dintre un moment si un personaj.
Tendinta spre introspectie, din ce in ce mai evidenta inca din primele decenii ale secolului XX, este inceputul unui lung proces de umanizare a creatiei.
Legatura dintre autor si creatia sa literara este de multe ori evidenta, personajele create si intamplarile traite de acestea fiind oglinda experientei personale a scriitorului.
Romanul romanesc de analiza contribuie - alaturi de crecetarile din psihologie, filozofie, sociologie - la cunoasterea fiintei umane in complexitatea sa. Acest demers de autocunoastere, specific lui homo sapiens inca din zorii civilizatiei, este evident o preocupare temeinica a literatilor secolului XX si nu numai lor.
Remarcabilele impliniri ale romanului de introspectie romanesc din perioada interbelica sunt continuate si in zilele noastre.
I. CONCEPTUL DE ROMAN DE ANALIZA
Romanul este o specie literara complexa si relativ nesupusa unor reguli stricte, de aceea critica a propus un mare numar de concepte operationale, cu caracter de larga generalitate si reflectand atitudinile creatoare de romane de introspectie.
Inca din zorii civilizatiei au existat scriitori care au investigat, cu predilectie, gandurile, sentimentele omului si nu actiunile lui.
In secolul XX, creatorii de literatura, preocupati de psihicul uman, se manifesta in contextul unor preocupari generale evidente in domeniile nonliterare, precum filozofia, psihologia, sociologia.
Psihicul este conceput ca o entitate complexa, cu reactii neprevazute, instabile, iar atitudinea spre teoretizare, spre manuirea constienta a mijloacelor si tehnicilor ce permit sondarea acestui domeniu al fiintei umane, este mai pregnanta.
Garabet Ibraileanu remarca, in studiul Creatie si analiza, ca, dupa modul de prezentare a personajelor, exista doua tipuri de romane: de creatie si de analiza. Creatia, pe care, in absolut, Ibraileanu o considera superioara, intrucat da nastere unor tipuri simtite ca vii, consta din caracterizarea eroilor prin faptele lor, prin reactiile exterioare.
Analiza, mai putin pretuita de publicul dornic de actiune, prezinta personajele din interior, prin gandurile si starile lor sufletesti.
Criticul Vietii romanesti observa pertinent tendinta spre liricizarea romanului de analiza, o cadere in ,,poezism, considerata o ,,alterare" a genului. ,,Arta literara fara analiza poate sa existe, fara creatie, nu"1 - sustinea Ibraileanu. Totusi, notiunile sunt incompatibile. In opera marilor scriitori, creatia si analiza se impletesc in diverse proportii.
In 1966, Richard Kostelanetz distingea doua ipostaze fundamentale ale romanului din sec. al XlX-lea: cea sociala (reprezentata de Balzac si Zola) si cea psihologica (ilustrata genial de Dostoievski). In perioada interbelica, intreaga proza europeana evolua intre romanul de actiune si naratiunea caracterizata prin analiza.
1 Ibraileanu, G. - Creatie si analiza, in Viata romaneasca, nr. 2-3, p.214-251
In Istoria literaturii romane contemporane, 1900-1937, Eugen Lovinescu mentiona pe ,,analistii constientului", dar si pe cei care, ,,fara analize precise", sondeaza inconstientul sau realizeaza stari de constiinta obsesiva, morbide inanalizabile. 
Este demna de luat in seama luciditatea care poate spori pasiunea, in loc s-o atenueze.
Acelasi punct de vedere il avea si Henry James, care sustinea ca personajele din orice tablou sunt interesante doar in masura in care isi simt situatiile respective.
Tendinta de analiza a sufletului omenesc incepe din antichitate, cu indemnul socratic, preluat din intelepciunea slujitorilor templului de la Delfi: Cunoaste-te pe tine insuti si cu preocuparea lui Teofrast de clasificare a caracterelor.


Fisiere in arhiva (3):

  • Ipostaze ale Romanului Psihologic Romanesc in Perioada Interbelica.doc
  • Cuprins.doc
  • BIBLIOGRAFIE.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!