Istoria economică a României în perioada 1945-1989

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE.p. 5;
CAPITOLUL I : AGRICULTURA ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 1945- 1948:
Subcapitolul 1. Partidul Comunist şi problema agrară. Decizia politică a colectivizării.p. 10;
Subcapitolul 2. Reforma agrară:.p. 11;
Secţiunea 2.1. Cadru general.p. 11;
Secţiunea 2.2. Promisiunile Partidului Comunist de sprijinire a proprietăţilor private în agricultură.p. 15;
Secţiunea 2.3. Contribuţia Frontului Plugarilor.p. 17;
Secţiunea 2.4. Legea de Reformă Agrară și aplicarea ei.p. 18;
Subcapitolul 3. Bazele juridice ale colectivizării:.p. 21;
Secţiunea 3.1. Hotărârile privind cooperativizarea agriculturii luate la Conferința Națională a P.C.R. din octombrie-noiembrie 1945.p. 21;
Secţiunea 3.2. Ofensiva împotriva țăranilor înstăriți.p. 23;
Secţiunea 3.3. Legislaţia.p. 25;
Secţiunea 3.4. Înfiinţarea de cooperative agricole de aprovizionare, desfacere şi valorificare.p. 27;
Secţiunea 3.5. Legi cu caracter restrictiv.p. 28;
CAPITOLUL II: EVOLUŢIA AGRICULTURII ROMÂNEŞTI SUB INFLUENŢA REGIMULUI COMUNIST AL LUI GHEORGHE GHEORGIU-DEJ (1948-1865) :
Subcapitolul 1. Cadrul general al procesului de colectivizare:.p. 30;
Secţiunea 1.1. Viziunea comunistă asupra agriculturii.p. 30;
Secţiunea 1.2. Îndrumători şi activişti P.C.R. trimişi la sate.p. 32;
Secţiunea 1.3. Etapele aplicării politicii agrare a P.C.R.p. 34;
Subcapitolul 2. Începuturile colectivizării:.p. 35;
Secţiunea 2.1 Modelul colectivist sovietic - surse teoretice şi practici sociale.p. 35;
Secţiunea 2.2. Noi încercări de impunere a colectivizării în lumea satelor româneşti.p. 36;
Secţiunea 2.3. Rezoluţia Plenarei C.C. al P.C.R cu privire la transformarea agriculturii.p. 39;
Subcapitolul 3. Cooperativizarea agriculturii în România. Documente din arhiva C.C. al P.C.R.p. 41;
CAPITOLUL III: DEZVOLTAREA AGRICULTURII MODERNE ÎN ROMÂNIA ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST AL LUI NICOLAE CEAUŞESCU ( 1965- 1989):
Subcapitolul 1. Caracterizarea generală a agriculturii.p. 48; 
Subcapitolul 2. Planurile de modernizare a agriculturii.p. 50;
Subcapitolul 3. Agricultura și industrializarea produselor agricole.p. 51;
Subcapitolul 4. Trecerea la agricultura intensivă.p. 53;
Subcapitolul 5. Ritmuri și proporții în dezvoltarea agriculturii în Republica Socialistă România.p. 54;
CAPITOLUL IV: RETRIBUIREA MUNCII ÎN UNITĂȚILE AGRICOLE:
Subcapitolul 1. Principii de retribuire.p. 77;
Subcapitolul 2. Sistemul socialist de retribuire. Conținut și particularități.p. 80;
Subcapitolul 3. Retribuirea muncii în stațiunile pentru mecanizarea agriculturii:.p. 83;
Secţiunea 3.1. Retribuirea în regie a muncitorilor agricoli.p.84;
Secţiunea 3.2. Retribuirea în acord a mecanicilor agricoli.p. 85;
Subcapitulul 4. Retribuirea muncii în cooperativele agricole de producție:.p. 87;
Secţiunea 4.1. Forme de retribuire aplicate în practică.p. 87;
CAPITOLUL V: ZONAREA PRODUCȚIEI AGRICOLE ȘI PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII AGRICOLE .P. 90;
CONCLUZII.P. 95;
BIBLIOGRAFIE.P. 98;

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Pentru început, aş dori să motivez alegerea acestei teme din cadrul disciplinei Istoria Economiei. Ştim cu toţii poate ce importanţă colosală a avut şi încă mai are ( deşi poate nu în aceeaşi măsură) ramura agriculturii în dezvoltarea sectorului economic de pretutindeni şi, de ce nu, în crearea unei Românii moderne. Pot afirma cu o convingere stăruitoare că întotdeauna mi-a plăcut să urmăresc lucrurile în evoluţie şi să surprind principalele aspecte ale acesteia precum un fotograf sau un regizor care face stop cadre pentru a urmări în amănunt toate detaliile. Tot astfel, eu consider că tranziţia României spre o ţară modernă, de talie occidentală se face prin eforturile susţinute ale agriculturii care, datorită înzestrării naturale pe care o are ţara noastră deţine un potenţial nemărginit şi, spun eu, neexploatat încă la capacitate maximă. Aceste argumente sunt capabile să deschidă tuturor apetitul de a afla mai multe cu privire la această ramunră a sectorului economic, considerată de unii „ ramura înfloritoare a economiei naţionale”, apelativ pe care se pare că l-a căpătat în timpul guvernării comuniste. Aceste „ zvonuri”( în mare parte povestite de părinţi sau de apropiaţi care au trăit în acea epocă de „ istorie glorioasă”) mi-au trezit o sete incredibilă de cunoaştere în aşa fel încât am realizat că trebuie neapărat să-mi adâncesc studiul până în profunzimea lucrurilor şi să mă documentez mai în amănunt pentru ca cercetarea mea ştiinţifică să nu rămână fără ecouri în literatura de specialitate. Un alt motiv pentru care am ales să îmbogăţesc sfera cunoştinţelor atât în ceea ce mă priveşte cât şi în ceea ce-i priveşte pe cei care vor avea oportunitatea să citească cercetarea mea ştiinţifică este faptul că eu încă mai consider că pământul românesc este unul unic în lume, care ne oferă nebănuite perspective de dezvoltare şi de obţinere a unor producţii de masă.
Din cele auzite de la apropiaţi, în timpul guvernării comuniste, România a reuşit să construiască o agricultură intensivă şi „ de mari randamente”, aşa cum afirma însuşi Nicolae Ceauşescu, obţinând ani de-a rândul producţii masive la hectar, lucru care îi conferea de multe ori locul întâi în Europa la multe culturi. Astfel, scopul urmărit prin intermediul acestei lucrări este să descopăr contextul care a generat acest fapt de o importanţă colosală în dezvoltarea agriculturii şi măsurile implementate şi aplicate în practică. Afirm acest lucru întrucât consider că, chiar dacă realitatea timpului este alta acum şi contextul este altul, deci perioadele diferă în esenţă, acele soluţii care au relansat pe atunci agricultura pot constitui acum dacă nu o rezolvare a problemelor, măcar un punct de plecare în găsirea unor noi soluţii pentru reîmprospătarea din temelii a sectorului agricol românesc.
Cele afirmate anterior vin ca un argument plauzibil în susţinerea importanţei acestei teme deoarece, extrapolând, acest studiu ştiinţific poate avea aplicatibilitate şi în ziua de astăzi, când omenirea este tot mai mult ameninţată de riscul epuizării resurselor naturale datorită creşterii populaţiei globului şi suprapopulării habitatelor naturale sau distrugerea acestora de către intervenţia nimicitoare a omului. De aceea, remarc eu, este deosebit de important să obţinem o cantitate din ce în ce mai mare de hrană şi să utilizăm resursele Terrei în mod raţional întrucât creşterea tot mai accentuată a populaţiei va duce la o insuficienţă a susţinerii întregii mase de oameni. Iată de ce subliniez eu că este importantă relansarea agriculturii româneşti, lucru pe care si-l propune poate într-o manieră indirectă cercetarea mea ştiinţifică.
Obiectivele urmărite de mine în redactarea acestei lucrări fac obiectul celor cinci capitole în jurul cărora am structurat întreaga informaţie atent documentată şi anume:
- stabilirea importanţei sectorului agricol în realizarea venitului social naţional şi determinarea ponderii sale în structura economiei naţionale;
- determinarea tehnicilor şi a metodelor care au făcut posibilă crearea unei agriculturi de mari randamente;
- identificarea problemelor economice şi tehnice cu care se confrunta ţara noastră în acea perioadă;
- relevarea studiilor şi a cercetărilor făcute de specialişti pentru găsirea de soluţii necesare propulsării agriculturii din România în topul celor mai productive din Europa;
- dezvăluirea etapelor esenţiale ale procesului de modernizare a agriculturii;
- identificarea poziţiei oficiale a guvernului precum şi cadrul legislativ din domeniul agricol;
- mărturiile celor direct afectaţi şi implicaţi în procesul de sovietizare a agriculturii românesti.

Fisiere în arhivă (1):

 Istoria Economica a Romaniei in Perioada 1945-1989.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

LUCRĂRI GENERALE:
1. Boia, Lucian, ( coordonator), Miturile comunismului românesc, Bucureşti, Editura Universităţii 1995;
2. Cucu, Vasile, Iordan, Ion (coordonatori), Georgrafia României- Geografie Umană şi Economică, vol. II, Universitatea din Bucureşti, Institutul de Geografie, Editura Academiei Publice Socialiste România, 1984;
3. Georgescu, Vlad, Istoria Românilor, Editura Humanitas, 1992;
4. Lenin, V., I., Opere, Vol. 24, Bucureşti, Editura pentru Literatură Politică, 1954;
5. Markham, Reuben H., România sub jugul sovietic, (trad. George Achim), Bucureşti, Editura Fundaţia Academia Civică, 1996;
6. Mircea, Viorel, Istoria economică a României, Bucureşti, Editura „ Dunărea de Jos”, 2007;
7. Mureşan Maria, Mureşan Dumitru, Istoria economiei, Bucureşti, Editura Economică, 1998;
8. Niţescu, M., Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Editura Humanitas, 1995;
9. Soulet, François, Jean, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre,Iaşi, Editura Polirom, 1998;
10. Tismăneanu, Vladimir, Arheologia terorii, Editura Alfa, 1996;
11. Tismăneanu, Vladimir, Fantoma lui Gheorgiu- Dej, Bucureşti, Editura Universităţii, 1995;
12. Tufescu, Victor, România- natură- om- economie, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1974:
LUCRĂRI SPECIALE:
1. Cătănuş, Dan, Roske, Octavian (editori), Colectivizarea agriculturii în România. Dimensiunea politică, vol. I, 1949-1953, Bucureşti, INST, 2000;
2. Dobrincu, Dorin şi Iordachi, Constantin( editori), Colectivizarea agriculturii şi problema agrară: Repere social politice în „ Ţărănimea şi puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România ( 1945-1962)”, Iaşi, Editura Polirom, 2005.
3. Guran, P., Colectivizarea între mit şi realitate în „ Miturile comunismului românesc”, Bucureşti, Editura Universitară, 1955;
4. Neguicioiu, Aurel, „ Ritmuri şi corelaţii în dezvoltarea economică a României Socialiste”, Cluj- Napoca, Editura Dacia, 1989;
5. Şandru, Dumitru, Reforma agrară din 1945 în România, Bucureşti, INST, 2000; 
6. Sârbeşti, Nica; Găină, Ion, Economia şi organizarea muncii în agricultură, Editura Ceres, 1975;
7. Tănăsescu, Bogdan, Colectivizarea agriculturii între propagandă şi realitate, Editura Globus, 1995;
8. Decretul nr. 183 din 30 aprilie 1949 pentru sanctionarea infractiunilor economice, publicat în Buletinul Oficial nr. 25 din 30 aprilie 1949 ;
9. Legea nr.187 din 23 martie 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, publicată în Monitorul Oficial nr. 63/23 martie 1945;
10. Legea nr. 203 din 23 iunie 1947 pentru reglementarea circulaţiei şi stabilirea regimului juridic al imobilelor agricole publicată în Monotorul Oficial nr. 140/23 iunie 1947;
11. Legea din iulie 1947 pentru Organizarea Creditului Naţional Agricol, publicată în Monitorul Oficial nr.299/939;