Istoricul catalogului de bibliotecă

Cuprins licență Cum descarc?

Introducere .pag.2
Capitolul I. „ Istoricul catalogului de bibliotecă și importanța lui în bibliotecă. Trecerea de la tradițional – la modern ”.pag. 5 
Capitolul II. ” Eficiența utilizării sistemului de cataloage în contextul trecerii de la tradițional la modern”. – Biblioteca Municipală ”B.P.Hașdeu”; Biblioteca Publică Raională ”Alexandru Donici” Orhei.pag. 10 
Concluzii .pag.30 
Referinţe bibliografice.pag. 31 
Anexe .pag. 33

Extras din licență Cum descarc?

Introducere 
Actualitatea temei 
Schimbările sunt proprii și specifice existenței omenirii , iar perioada contemporană se caracterizează prin complexitate și prin ritmuri super-înalte ale schimbărilor tehnologice.
În procesul de tranziție de la ”biblioteca pe hârtie” la ”biblioteca automatizată” se deplasează accentul de la funcția de conservare și disponibilizare a documentelor la cea de diseminare a informațiilor prin metode și tehnici automatizate, iar procesele de bibliotecă evoluează de la tradițional la automatizat.
De la intrarea lor în bibliotecă și până să ajungă la cititori, documentele ce alcătuiesc colecțiile unei biblioteci sunt supuse unui proces complex de operațiuni. Documentele sunt înregistrate și urmează descrierea bibliografică a fiecărui document în parte în vederea alcătuirii ctalogului de bibliotecă, operațiune numită catalogare.
Catalogarea este ramura biblioteconomiei care stabilește regulile de creare a instrumentelor necesare regăsirii publicațiilor într-o bibliotecă. Scopul ultim al catalogării îl constituie realizarea unui sistem de cataloage care să ofere cât mai diverse căi de regăsire a publicațiilor ( după numele autorilor, a titlurilor, a subiectelor tratate etc.) Baza oricărei activități de bibliotecă o constituie sistemul de cataloage, care joacă un rol deosebit de important în performanța operațională și calitatea funcționalității sale.
Sistemul de cataloage dintr-o bibliotecă trebuie astfel conceput și alcătuit încât în totalitatea sa să răspundă rapid și exact la cele mai variate probleme pe care le pot formula beneficiarii cu privire la documentele conținute, deci, să ofere un acces bine rânduit datorită unui sistem de cataloage pe care puțini utilizatori îl percep, dar care necesită o muncă enormă. Cataloagele tradiționale sunt organizate fie alfabetic, fie sistematic prin utilizarea clasificării zecimale universale (CZU).
Spre deosebire de catalogul tradițional, catalogul electronic combină în sine toate funcțiile pe care le realizează sistemul de cataloage tradiționale. Catalogul conține fișierele bibliotecii pe care utilizatorii le pot consulta rapid, având posibilitatea combinării mai multor criterii de căutare ( titlu, autor, date de publicare, limba de redactare a materialului, cuvânt de titlu etc. ). Reflectând colecțiile unei biblioteci, include informații asupra unei varietăți de discipline și subiecte. Înregistrările din catalog conțin în general numai informații bibliografice, mai rar sunt însoțite de abstracte.
Catalogul electronic și citirea lui pe calculator sunt două concepte ce au intrat în viața comunității bibliotecii și au forțat-o pe nou să se uite la cea mai depășită și conservată activitate de bibliotecă în care s-au efectuat o serie de transformări importante cum ar fi: 
- fondurile bibliotecilor au devenit accesibile prin intermediul catalogului on-line la nivel regional, național și internațional;
- capacități extinse de căutare prin intermediul calculatorului atât a informațiilor codificate cât și a rezumatelor, full-textului, documentelor digitalizate, resurselor de pe Internet;
- catalogul electronic a devenit parte componentă a sistemului de bibliotecă începând de la achiziție și până la conservare.
Biblioteca modernă a ținut piept tuturor transformărilor petrecute în societate pe parcursul anilor și a demonstrat publicului larg de beneficiari fiind o instituție puternică cu specialiști profesioniști ce se va conforma diverselor schimbări sociale. Rolul să tradițional ca instituție de cultură și de educație nu va dispărea, ci va fi extins prin servicii moderne de informare și comunicare, chiar și condițiile în continuă schimare ale lumii contemporane, a creșterii enorme a volumului și varietății materialelor documentare, introducerea noilor tehnologii, modificarea serviciilor de bibliotecă nu vor contribui la dispariția acestora, ci dimpotrivă vor influența formarea unor instituții infodocumentare mai puternice, mai performante, mai rezistente.
Actualitatea temei de cercetare este demonstrată de actualitatea noii existențe și prevalării în societate a noilor implementări, inovații, progrese, toate implicând ” trecerea de la tradițional la modern”, condiție nerealizabilă fiind fără un mediu favorabil automatizat. 
Scopul lucrării de cercetare este de a observa etapele evoluării și organizării catalogului de bibliotecă, dar și de a demonstra eficiența utilizării cataloagelor tradiționale, catalogului electronic cât și coexistența acestora în activitatea de bibliotecă.

Fisiere în arhivă (1):

 Istoricul catalogului de biblioteca.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. BANCIU, Doina. Sisteme de informare şi documentare. Bucureşti: Editura Tehnica, 1997. ISBN 978-973-88947-1-6.
2. BERCIU-DRĂGĂNESCU, Adina. Introducere în ştiinţele auxiliare ale istoriei [online]. Bucureşti,1992 [citat 5 Martie 2012]. Disponibil: http://ebooks.unibuc.ro/istorie/arhivistica/6capI.html
3. DUMITROV, Anişoara–Nina. Cataloguing and Classifying: Periodicals and Serials. DOCT, 2010, 2, 30 .
4. BRIGITTE, Richter. Ghid de biblioteconomie. Chişinău: ARC, 1997.
5. DUMITRESCU, V. I. Tipuri de cataloage.Magazin bibliologic, 1997, 6, 12–17.
6. Ghid bibliografic de muncă intelectuală [online]. Bucureşti: BCU „Carol I”din Bucureşti, 2010 [citat 21 Aprilie 2012]. Disponibil:http://cachescan.bcub.ro/2008_05_28/593235.pdf
7. GOIAN, Natalia. Catalogarea înainte de publicare: experienţe. Biblio Polis, 2006,1, 24-26.
8. GOIAN, Natalia. Catalogul pe subiecte–verigă importantă în sistemul de cataloage. Biblio Polis, 2002, 2, 15-18.
9. GOIAN, Natalia. Organizarea informaţiei. Chişinău: CEP USM,2005.
10. GRUIA, Luminiţa. Catalog manual sau/şi catalog electronic. Revista Bibliotecii Naţionale a României, 1999, 1-2, 43-46.
11. PANICI, Ala. Aspecte ale catalogării şi clasificării documentelor în contextul automatizării. Magazin bibliologi,2002, 3, 99–101.
12. PANICI, Ala. Evaluarea tehnologiilor informaţionale contemporane:Integrarea bibliotecilor în spaţiul e – Moldovenesc. Magazin bibliologic, 2008, 1-2, 37–40.
13. PANICI, Ala. Prezentul şi perspectivele catalogării internaţionale şi naţionale în viziunea Conferinţei Internaţionale de la Moscova. Magazin bibliologic, 1999, 1, 5-7.
14. PÂNZARU, Ludmila. Catalogul electronic al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Biblio Polis, 2006, 3, 23-26.
15. TÎRZIMAN, Elena. Biblioteca contemporană şi activitatea de informare şi documentare. Biblioteca , 2009, 9-10, 247-251.
16. TÎRZIMAN, Eelena. OPAC–on-line public acces catalog. Magazin bibliologic, 1999, 1, 23–25.
17. VIVIANE, Reding. Rolul bibliotecilor în societatea informaţională. Biblio Polis, 2006, 1, 28-32.