Judetul Suceava - Studiu de geografia turismului

Cuprins licenta Cum descarc?

Cuvant inainte
Introducere
1. Scopul lucrarii
2. Delimitarea judetului Suceava
I. Evolutia istorica a activitatilor turistice in Romania
II. Repertorietatea resurselor turistice naturale
III. Repertorietatea resurselor turistice antropice
IV. Amenajarea spatiilor turistice
V. Circulatia turistica
VI. Tipuri de turism
VII. Regionarea turistica a judetului Suceava
VIII. Probleme legate de impactul turistic asupra
Spatiului
Concluzii


Extras din licenta Cum descarc?

Realizand prezenta lucrare, am incercat sa concentrez rodul celor patru ani de studiu, efectiv si pe teren.
Am ales acesta tema pentru ca, placandu-mi excursiile, m-am confruntat de multe ori cu neplaceri cauzate de o ineficienta organizare a acestui tip de avtivitati, de o defectuoasa deservire in cadrul unitatilor de primire turistica. Prin urmare, am incercat sa gasesc raspuns si rezolvare la astfel de probleme.
Judetul Suceava, Bucovina, s-a impus atentiei mele in vederea realizarii acestui demers pentru ca mi se pare a fi regiunea cu cel mai fericit mod de impletire a potentialului natural cu cel antropic.
Culegerea datelor a fost posibila datorita intelegerii si solicitudinii Directiei de Statistica a judetului Suceava si a unor agentii de turism care mi-au raspuns solicitarilor, punandu-mi la dispozitie pliante, statistici si alte materiale.
Din pacate, am obtinut prea putine informatii referitoare la activitatea economica din turism, din cauza ermetismului unor directori de firme, de teama unei posibile concurente.
Multumesc doamnei conferentiar doctor Catalina Ancuta pentru sprijinul si indrumarea efectiva acordate in realizarea acestei lucrari. Totodata, multumesc tuturor cadrelor universitare care, de-a lungul celor patru ani, s-au straduit sa insufle studentilor pasiune pentru studiul Geografiei.
INTRODUCERE
1. Scopul lucrarii
In lucrarea de fata voi incerca sa ofer o panorama a obiectivelor turistice, naturale si antropice, ale judetului Suceava. Fara a incerca o descriere exhaustiva, voi prezente aceste obiective, infrastructura turismului sucevean, cu minusurile si plusurile sale, incercand totodata sa analizez, acolo unde este cazul, aspecte ale activitatilor turistice.
Avand in vedere faptul ca turismul romanesc, in general, se confrunta cu probleme de strategie si organizare, in ciuda potentialului existent, nu am pretentia de a oferi sugestii viabile pentru eficientizarea activitatii turistice.
2. Delimitarea judetului Suceava
Teritoriul judetului Suceava, sprijinit in partea de vest pe o coroana de munti falnici, iar in partea de est pe lunca larga si joasa a Siretului, are o deschidere de amfiteatru urias, cu fatada lunga de peste 100 km expusa spre soare.
La nord, judetul Suceava atinge frontiera de stat cu Ucraina pe o linie usor sinuoasa, care incepe de linga orasul Siret si continua peste dealuri, urmarind apoi partea stinga a vaii montane a raului Suceava, dupa care, traversand Obcina Mestecanis, atinge extremitatea sudica a muntilor Maramures.
La vest, spre judetele Maramures si Bistrita-Nasaud, limita urmareste culmi muntoase, coborand o singura data la firul Bistritei Aurii, incat cu foarte mici abateri, aceasta limita se suprapune cumpenei apelor dintre bazinele geografice ale Bistritei si Somesului Mare. Din Pasul Prislop in Valea Bistritei Aurii, apoi peste virful Omu si peste muntii Bargaului pana pe cupola uriasa a Calimanilor, limita vestica cunoaste denivelari de peste 1000 m.
Peste culmi, varfuri, creste si vai montane trece si limita de sud, catre judetele Mures, Harghita si Neamt. Din virful Pietrosu Calimanilor, limita sudica trece pe la obarsia Negrii Brostenilor, traversand masivul Budacul si Valea Bistritei pe la Cotargasi, dupa care, trece Culmea Stanisoarei, coboara domol spre dealurile subcarpatice si Valea Moldovei.
Peste dealurile care separa valea Moldovei de cea a Siretului, intre Draguseni si Probota, judetul Suceava se invecineaza la sud-est cu judetul Iasi.
Catre est, spre judetul Botosani, limita urmareste albia Siretului, veritabila coloana vertebrala hidrografica a Moldovei.
Judetul are o suprafata de 8555 km2 si peste 700000 locuitori fiind al doilea ca intindere geografica intre judetele tarii si al optulea din punct de vedere demografic.
Resedinta sa este municipiul Suceava. Pe cuprinsul acestei unitati administrative teritoriale se mai afla trei municipii: Falticeni, Radauti si Campulung Moldovenesc; alte orase: Vatra Dornei, Siret, Gura Humorului si Solca; 90 de comune cu 396 de sate si catune.
Pozitia geografica (fiind un teritoriu de tranzitie), potentialul turistic variat, modernizarea bazei de cazare si deservire, caile de acces bine organizate, toate influenteaza pozitiv activitatea turistica in judetul Suceava.
I. Evolutia istorica a activitatilor turistice in Romania
I.1Perioada Romana
Dupa cucerirea Daciei si instituirea provinciei Dacia-Felix, cu nivel de organizare si dezvoltare comparabil cu al altor provincii romane dupa 130 d.Hr., exista dovezi certe de utilizare a apelor termale in scopuri balneare, curative si agrementale. In acest sens au fost edificate adevarate amenajari cu un surprinzator nivel de dotare, in cateva areale cu ape termale, cunoscute anterior si al caror profil functional s-a pastrat cu intermitente pana astazi. Din acest punct de vedere se remarca amenajarile din partea sud-vestica a tarii, aflate in ,,inima'' provinciei romane Dacia-Felix: Baile Herculane, numita Ad aqua Herculi Sacras-Ad Mediam; Geoagiu Bai-Antica Germisara ; Calan - Aque.


Fisiere in arhiva (1):

  • Judetul Suceava - Studiu de geografia turismului.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1.Barbu, Ghe., (1980), Turism si calitatea vietii, Ed. Politica, Bucuresti;
2.Barbu, N., (1976), Obcinele Bucovinei, Ed. Stiintifica, Bucuresti;
3.Bacanaru, I., Iacob, Gh., (1995), Harta si ghidul schiturilor manastirilor; Ed. Anastasia, Bucuresri;
4.Bondoc, D., (1971), Memoria caselor.Muzee si locuri. Ghid, Ed. Stadion, Bucuresti;
5.Bojoi, Ion si colaboratorii,(1979), Suceava-ghid turistic al judetului, Ed. Sport-Turism, Bucuresti;
6.Bran, F., Simion, T., Nistoreanu, P., (2000), Ecoturism, Ed. Economica, Bucuresti;
7.Calarasu, C., (1999), Obiceiuri romanesti de nunta.(Antologie comenteta), Ed. Universitara, Bucuresti;
8.Checiu, S. M., (1997), Vizitati Romania, Ed. Alcor, Bucuresti;
9.Cianga, N., (2001), Romania.Geografia turismului (Partea intai), Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca;
10.Cianga, N., (1998), Turismul din Carpatii Orientali.Studiu de geografie umana, Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca;
11.Cosmescu, I., (1998), Turismul-fenomen complex contemporan, Ed. Economica, Bucuresti;
12.Cristureanu, c., (1992), Economia si politica turismului international; Ed. Abeona, Bucuresti;
13.Draica, C., (19999, Ghid practic de turism international si intern, Ed. All Beck, Bucuresti;
14.Erdeli, G., Istrate, I., (1996), Potentialul turistic al Romaniei, Ed, Universitara, Bucuresri;
15.Glavan, V., (2000), Turismul in Romania, Ed. Economica, Bucuresti;
16.Iosep, I., Iacobescu, M., (1979), Campulung Moldovenesc- mic ghid turistic; Ed. Sport-Turism, Bucuresti;
17.Istrate, I., (1996), Economia turismului si mediului inconjurator, Ed. Economica, Bucuresti;
18.Istrate, I., (1998), Turismul un fenomen in miscare, Ed. Sport-Turism, Bucuresti;
19.Munteanu, L., (1979), Ghidul statiunilor balneoclimaterice din Romania, Ed. Sport-Turism, Bucuresti;
20.Meitoiu, I., (1969), Spectacolul nuntilor (Monografie folclorica), Comitetrul de stat pentru cultura si arta, Casa centrala a creatiei populare, Bucuresti;
21.Neagoe, Gh. Bojan, (1999), Carpatii Orientali. Ghid turistic, Ed. Cantemir, Bucuresti;
22.Pavel, E., (1976), Portul popular moldovenesc, Ed. Junimea, Iasi;
23.Petrescu, P., Stoica, G., (1981), Etnografia poporului roman, Ed. Dacia, Cluj.Napoca;
24.Popa, G. Vasile, (1983), Folclor din "Tara de Sus", Ed. Minerva, Bucuresti;
25.Popp, N., Iosep, I., Paulencu, D., (1973), Judetele patriei. Judetul Suceava, Ed. Academiei RSR, Bucuresti;
26.Postelnicu, G., (1997), Introducere in teoria si practica turismului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!