Lansarea pe Piata din Judetul Timis a Vinurilor Produse de SC Jidvei SRL

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL 1.
PLANIFICAREA DE MARKETING
1.1. Utilitatea planificarii de marketing
1.1.1.Dimensiunile planificarii strategice
1.1.2.Niveluri de planificare
1.2. Etapele planificarii de marketing
1.2.1. Analiza mediului si a performantelor curente
1.2.2. Stabilirea obiectivelor de marketing
1.2.3. Dezvoltarea strategiei de marketing
1.2.4. Dezvoltarea programului de marketing
1.2.5. Implementarea programului
1.2.6. Monitorizarea rezultatelor
1.2.7. Corectarea
1.3.Continutul si structura planului de marketing
CAPITOLUL 2.
SONDAJUL DE PIATA
2.1.Sondajul ocazional
2.1.1. Obiective si conditii impuse
2.1.2. Stabilirea modului de formare a esantionului
2.1.3. Dimensionarea esantionului
2.1.3.1. Sondajul aleatoriu nestratificat
2.1.3.2. Sondajul aleatoriu stratificat
2.1.4. Tratarea, analiza si interpretarea datelor
2.2. Panelul. Sondajul continuu
2.2.1. Principiul functional al panelului
2.2.2. Reguli simple de ancheta a panelului
2.2.3. Rezultatele sondajului pe baza de panel
2.2.4. Tipuri de panele
CAPITOLUL 3.
PREZENTAREA SC JIDVEI SRL
3.1. Prezentarea societatii
3.2. Obiectivele societatii
3.3. Gama sortimentala
3.4. Resursele societatii
3.5. Piata societatii
3.5.1. Concurenta
3.5.2. Puterea contractuala cu furnizorii si clientii
3.5.3. Bariere la intrarea pe piata
3.6. Strategia de marketing
3.7. Mixul de marketing
3.7.1. Produsul
3.7.2. Pretul
3.7.3. Promovarea
3.7.4. Distributia
CAPITOLUL 4.
LANSAREA PE PIATA DIN JUDETUL TIMIS A VINURILOR PRODUSE DE SC JIDVEI SRL
4.1. Studiu de piata
4.2. Prezentarea chestionarului pentru vinurile produse de
SC JIDVEI SRL
4.3. Interpretarea rezultatelor
CONCLUZII SI RECOMANDARI
BIBLIOGRAFIE


Extras din licenta Cum descarc?

SC JIDVEI SRL
INTRODUCERE
Asa cum spune legenda, zeul vinului s-a nascut in Tracia, pe teritoriul Romaniei de astazi. In aceasta zona, producerea vinului este o ocupatie ce dateaza din secolul 7 i.e.n. Abundenta si calitatea vinurilor produse de catre daci (locuitorii acestei parti a Traciei) era atat de vestita, incat marele rege dac Burebista, in dorinta de a pune capat incursiunilor popoarelor migratoare, a ordonat distrugerea tuturor viilor. Bineinteles, nu toate viile au fost dezradacinate si, in scurt timp, alte vii au fost plantate. 
Dupa ce Dacia a fost cucerita de catre romani (in anul 106), pe monezile batute in noua provincie era reprezentata o femeie careia doi copii ii ofereau struguri, ca simbol al principalei bogatii a tarii. 
In timpuri mai recente, evolutia industriei vinului din Romania a fost influentata de catre patru momente importante din istoria tarii: stransele legaturi cu Franta de-a lungul secolului 19, stransele legaturi cu Germania si Austria din perioada interbelica, instaurarea comunismului in 1948 si liberalizarea economica de dupa 1989. 
Romania a intretinut stranse legaturi cu Franta de-a lungul secolul 19: cultura franceza, educatia si ingineria erau foarte apreciate, iar franceza era limba uzuala pentru cei educati. In momentul in care filoxera a lovit podgoriile romanesti, era normal ca viticultorii de aici sa ceara asistenta tehnica si ajutor practic colegilor lor francezi. Ca rezultat, marea majoritate a viilor plantate post-filoxera au fost de provenienta franceza, cum ar fi: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay ori Sauvignon Blanc. De aceea varietatile respective sunt cultivate in Romania de mult mai mult timp ca in restul tarilor din estul Europei. 
O alta consecinta a schimbarii de orientare, in favoarea Germaniei si Austriei, in perioada de dintre cele doua razboaie, a fost introducerea pe piata romaneasca a spritului: vin ce se bea acompaniat de apa minerala. Si astazi, in Romania, spritul este un mod foarte popular de a bea vinul, de aici rezultand si preferinta consumatorilor (dar si a producatorilor) romani pentru vinurile albe seci, din moment ce acestea dau cel mai bun sprit. 
In timpul perioadei comuniste au fost dezvoltate trei genuri de societati producatoare de vin: statiunile de cercetari viticole, intreprinderi de stat pentru industrializarea vinului si cooperative agricole, legate intr-un fel sau altul de intreprinderile de stat. Liberalizarea economiei romanesti, de dupa 1989, nu a afectat societatile de cercetare din domeniul viei si vinului; pe de alta parte, viile aflate in patrimoniul cooperativelor agricole au fost privatizate, iar intreprinderile si societatile vini-viticole de stat au fost deja sau sunt pe cale de a fi, si ele, privatizate.
Viticultura si vinificatia reprezinta 14% in ansamblul sectorului vegetal, fiind unul dintre cele mai importante si apreciate sectoare din agricultura romaneasca. Vinul face parte din patrimoniul national al oricarei tari cultivatoare de vita de vie, fiind un purtator de imagine pentru istoria, cultura si civilizatia unei natiuni. Este cunoscut ca vinul este unul dintre putinele produse cu care tara noastra este prezenta pe pietele din intreaga lume si care contribuie astfel la afirmarea Romaniei pe plan mondial.
Dupa cum se cunoaste, vinul fiind un produs agroalimentar, este sustinut financiar de catre Guvernul fiecarui stat producator, iar Uniunea Europeana, principalul nostru concurent in prezent, acorda sume mari de bani pentru viticultura si vin. 
Locuitorii comunitatilor neolitice de tip Cucuteni au fost printre primii cultivatori ai vitei de vie din Romania.
Sapaturile arheologice au scos la iveala urme de boabe de struguri din specia Vitis-vinifera pe o serie de vase. Cercetarile arheologice de la Teiu, judetul Arges, dovedesc intrebuintarea coardelor de vita de vie la fixarea snopilor de stuf ce acopereau locuintele. Epoca geto-dacica cunoaste o largire a suprafetelor cultivate cu vita de vie. Imbogatirea aristocratiei geto-dacice, contactul ei cu coloniile grecesti de la Marea Neagra i-au permis sa foloseasca vinurile mai dulci grecesti, iar apoi pe cele romane. Numeroase amfore grecesti cu vin, provenite din Rhodos, Sinope si Cnidos, ajungeau pana la Dunare, si mai apoi, folosind principalele cursuri de apa (Prutul, Siretul, Ialomita, Dambovita, Argesul, Oltul si Jiul) ajungeau pana in interiorul tarii.
In epoca moderna si, mai ales, dupa Unirea Principatelor, viticultura s-a extins continuu, de la 190 582 pogoane cu vii in 1865 si 199 754 in 1868, la 300 000 pogoane in 1884. A crescut progresiv, exceptand variatiile provocate de accidentele climatice, si productia de vin: 4 343 275 vedre in 1865, 13 824 714 vedre in 1866 si 11 714 073 vedre in 1868. Muntenia si Oltenia produceau in a doua jumatate a veacului trecut mai mult decat Moldova. Dam un singur exemplu: in 1866 Moldova producea 3 543 714 vedre vin, iar Muntenia si Oltenia 10 280 790 vedre. Pe judete, ca sa ne referim tot la anul 1866, cele mai mari producatoare erau: Dolj (3891 753 vedre), Ilfov (1 620473 vedre), Romanati (825 285 vedre), Mehedinti (764 805 vedre), Gorj (596 583 vedre), din Muntenia si Oltenia, si: Falciu (689831 vedre), Tecuci (462 860 vedre), Covurlui (462 840 vedre), Tutova (405 300 vedre) si Iasi (383 904 vedre), din Moldova. 
Ravagiile filoxerei, care s-au manifestat in Romania mai ales intre anii 1898-1906, au dus la micsorarea suprafetelor viilor vechi pana la 48810 ha. Filoxera a lovit in primul rand pe taranii mici producatori, care n-au mai putut sa-si refaca viile. O oarecare stabilizare a suprafetelor cultivate va avea loc abia in anii 1928-1930. Se ajunsese la aproximativ 270 000 ha cultivate cu vita de vie. Dupa filoxera se observa o scadere a viilor in Transilvania, Banat, Crisana si Maramures si o crestere a lor in Moldova. In vechiul Regat principalele judete producatoare sunt: Putna, Valcea, Ramnicu Sarat, Prahova, Buzau, Teleorman, Dolj, Tecuci, Tulcea, Romanati, Mehedinti si Iasi. 
Acest proiect de diploma cu titlul ,,Lansarea pe piata din judetul Timis a vinurilor produse de SC JIDVEI SRL" este structurat in patru capitole care cuprind informatii preluate si prelucrate care au servit la intocmirea acestuia.
In primul capitol este descrisa planificarea de marketing, importanta si rolul ei, etapele pe care le contine, dar si structura si continutul planului de marketing.
Al doilea capitol al acestui proiect face referire la sondajul de piata, cat si la cele doua tipuri pe care le contine si anume sondajul ocazional si sondajul continuu.
Prezentarea societatii SC JIDVEI SRL este subiectul discutat in capitolul trei al acestui proiect, unde s-au descris obiectivele societatii, gama sortimentala, resursele si piata societatii, strategia si mixul de marketing. 
Capitolul patru care are acelasi titlul la fel ca si proiectului ,,Lansarea pe piata din judetul Timis a vinurilor produse de SC JIDVEI SRL" este structurat astfel:
- studiul de piata
- prezentarea chestionarului
- interpretarea rezultatelor.
In finalul proiectului sunt precizate concluziile, recomandarile si bibliografia.


Fisiere in arhiva (1):

  • Lansarea pe Piata din Judetul Timis a Vinurilor Produse de SC Jidvei SRL.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!