Laptele vegetal

Cuprins licenta Cum descarc?

INTRODUCERE 7
JUSTIFICAREA TEMEI ALESE 7
PARTEA I - STUDIU DE LITERATURA 8
CAPITOLUL 1 9
ISTORICUL SI CONSIDERATIILE GENERALE PRIVIND LAPTELE VEGETAL 9
1.1 Istoricul laptelui vegetal 9
1.2 Consideratii generale privind bautura vegetala 10
1.3 Comparatia nutritionala a diferitelor tipuri de bauturi vegetale disponibile in comert 11
1.2.1 Bautura de migdale 11
1.2.2 Bautura din ovaz 13
1.2.3 Bautura din orez 14
1.2.4 Bautura din nuca de cocos 15
1.2.5 Bautura din arahide 17
1.2.6 Bautura din alune de padure 19
1.2.7 Bautura din susan 20
1.2.8 Bautura din quinoa 21
1.2.9 Bautura din caju 22
1.2.10 Bautura din nuci macadamia 22
PARTEA a ll-a 24
CERCETARI PROPRII 24
CAPITOLUL 2 25
SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII 25
2.1 Scopul lucrarii 25
2.2 Material si metoda 25
2.2.1 Material: 25
2.2.2 Metode de analiza: 26
2.2.3 Determinarea continutului de grasime 26
2.2.9 Analiza sensoriala 36
CAPITOLUL 3 39
REZULTATE SI DISCUTII 39
3.1 Rezultate si discutii privind obiectivul 1 39
3.2 Rezultate si discutii privind obiectivul 2 43
CAPITOLUL 4 47
CONCLUZII SI RECOMANDARI 47
BIBLIOGRAFIE 48


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
JUSTIFICAREA TEMEI ALESE
In zilele noastre se indreapta atentia tot mai mult pe efectele fiziologice pe care le au alimentele asupra organismului uman,se pune accentul pe obtinerea unor noi alimente functionale si imbunatatirea acestora. Astfel de produse sunt similare cu alimentele conventionale ca aspect, fiind consumate ca parte a dietei obisnuite, dar care, pe langa functiile nutritionale de baza ,demonstreaza beneficii fiziologice ori faptul ca reduc riscul unor boli cronice (Scott, F.W,1996).
In prezent , termenul de hrana depaseste sfera simturilor (vizual, olfactiv si gustativ), interesul consumatorului indreptandu-se mai mult spre functionalitatea hranei ingerate. Acest lucru ne-a determninat sa ne indreptam atentia inspre obtinerea unui sortiment de bautura vegetala care poate fi consumata atat de cei care nu au nici o intoleranta,cat si de cei care au intoleranta la lactoza sau din varii motive nu consuma alimente de origine animala.
Societatea noastra se confrunta cu boli precum, cancerul de colon , excesul de greutate, sindromul metabolic. Grupurile tinta sunt persoanele de toate varstele care sufera de intoleranta la lactoza,cei mai vulnerabili la imbolnavirile de orice tip.
PARTEA I - STUDIU DE LITERATURA
CAPITOLUL 1
ISTORICUL SI CONSIDERATIILE GENERALE PRIVIND LAPTELE VEGETAL
1.1 Istoricul laptelui vegetal
Primele mentiuni al laptelui de soia au fost scrise in text de catre chinezi, incepand cu anul 1365. Cu timpul a devenit tot mai cunoscut, dar inregistrarile din secolul al XVII-lea descriu utilizarea sa in bucataria traditionala chineza. In 1866 , laptele de soia a fost mai intai discutat ca o bautura de catre francezul Paul Champion, care a descris despre cum chinezii isi luau cupele la magazinele de tofu pentru a obtine laptele de soia proaspat ,pe care il consumau la micul dejun. (Awonorin SO, Udeozor LO. 2014)
Laptele de soia a fost primul lapte de origine vegetala care a servit la furnizarea de nutrienti populatiei in care furnizarea de lapte de origine animala era inadecvata. (Organic Monitor. 2006).
In secolul al XIX - lea soia a fost raspandita si cultivata atat in Europa cat si in SUA. Termenul de ,,lapte de soia'' a aparut pentru prima data intr-o publicatie americana in 1897 , care continea un tabel in care compara calitatile nutritionale ale soiei si laptelui de vaca. In 1920 prima fabrica de lapte de soia a fost infiintata langa Paris de Li Yu-Ying, un biolog si inginer chinez.
In anii '70 datorita presiunii exercitate de industria laptelui, celora care produceau laptele vegetal nu li se permitea sa numeasca produsul ,, lapte de soia " , ci sa-l numeasca ,, aliment lichid de origine vegetala ". Ulterior a devenit ,, lapte vegetal din soia ". Nimic din aceste lucruri nu a putut opri cresterea ,, laptelui de soia ", iar in anii 1970 si 80 a devenit tot mai cunoscut in toata Asia ,Europa ,Australia si Statele Unite. Pe masura ce tehnologiile de ambalare s-au imbunatatit, cutiile de carton TetraPak au permis productiei de lapte de soia sa se extinda si mai mult, iar acum laptele pe baza de soia este cel mai popular lapte fara lactoza si cel mai nutritiv. (Awonorin SO, Udeozor LO. 2014)
1.2 Consideratii generale privind bautura vegetala
Consumul de bauturi vegetale ca alternativa de lapte a crescut cu 24% in 2017 spre deosebire de anii precedenti. (Cruz, N., Capellas, M., Hernandez, M., Trujillo, A. J., Guamis, B., & Ferragut, V. (2017).
Laptele de soia este in mod natural bogat in proteine de o calitate superioara, prezente intr-o cantitate similara cu a laptelui de origine animala. Nu contine deloc carbohidrati si de aceea este de obicei indulcit, dar pe langa asta, are in compozitia lui grasimi nesaturate sanatoase. Valoarea calorica a acestei alternative de lapte este similara cu a laptelui de vaca semiecremat. (Awonorin SO, Udeozor LO. 2014)


Fisiere in arhiva (1):

  • Laptele vegetal.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Abaejoh R, Djomdi I, Ndojouenkeu R. 2006,Characteristics of tiger nuts (Cyperus esculentus) tubers and their performance in the production of a milky drink. Journal of Food Processing and Preservation. 30:145-163.
2. Abugoch James, L. E. (2009). Chapter 1 quinoa (chenopodium quinoa willd.) Advances in Food and Nutrition Research, 1- 31. doi:10. 1016/s1043-4526(09)58001-1
3. Alasalvar, C., Shahidi, F., Liyanapathirana, C., & Ohshima, T. (2003). Turkish tombul hazelnut (corylus avellana l.). 1. compositional characteristics. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 51 (13), 3790-  3796. doi:10.1021/jf0212385
4. Awonorin SO, Udeozor LO. 2014, Chemical properties of tiger nut-soy milk extract. IOSR Journal of Environmental Science, Toxicology and Food Technology. ; 8(3v1):87-98. Doi: 10.9790/2402-08318798
5. Belewu MA, Belewu KY. 2007,Comparative physico-chemical evaluation of tiger-nut, soybean and coconut milk sources. International Journal of Agriculture and Biology. 9(5):785-787.
6. Bernat, N., Chafer, M., A., C., & Gonz'alezMart'inez, C. (2011). Effect of ultra-high pressure homogenization. Effect of ultrahigh pressure homogenization and heat treatment on physicochemical properties of almond beverages.
7. Biel, W., Bobko, K., & Maciorowski, R. (2009). Chemical composition and nutritive value of husked and naked oats grain. Journal of Cereal Science, 49 (3), 413- 418.
8. Biswas, S., Sircar, D., Mitra, A., & De, B. (2011). Phenolic constituents and antioxidant properties of some varieties of Indian rice Nutrition & Food Science, 41 (2), 123-  135.
9. Butt, M. S., Tahir-Nadeem, M., Khan, M. K. I., Shabir, R., & Butt, M. S. (2008). Oat: unique among the cereals. European Journal of Clinical Nutrition, 47 (2), 68- 79.
10. Coconut Research Institute. Coconut Production in Africa, 2002.
11. Cruz, N., Capellas, M., Hernandez, M., Trujillo, A. J., Guamis, B., & Ferragut, V. (2017). Ultra high pressure homogenization of soymilk: microbiological, physicochemical and microstructural characteristics. Food Research International, 40 (6), 725- 732.
12. Elaine, B. & Feldman, M. (2002). The scientific evidence for a beneficial health relationship between walnuts and coronary heart disease. Journal of Nutrition, 132 (5), 1062S-  1101S.
13. Erra, S. (2012). Process for the preparation of a beverage from nuts,124-133.
14. Faccin, G. L., Miotto, L. A., do Nascimento Vieira, L., Barreto, P. L. M., & Amante, E. R. (2009). Chemical, sensorial and rheological properties of a new organic rice bran beverage. Rice Science, 16 (3),
15. Harkins, R.W and H.P. Sarret, 1967. Methods of comparing protein quality of soybean infant formulars in rat. J. Nutr.,91,213-216.
16. Iwuoha, C.I. and K.E. Umunnakwe, 1997. Chemical, Physical and Sensory characteristics of Soymilk as affected by processing method, temperature and duration of storage. Food Chem.,59, 373-379.
17. Kaur, K. D., Jha, A., Sabikhi, L., & Singh, A. (2011). Significance of coarse cereals in health and nutrition: a review. Journal of Food Science and Technology, 1- 13.
18. Koksal, A., Artik, N., Simsek, A., & Gunes, N. (2006). Nutrient composition of hazelnut (corylus avellana l.) varieties cultivated in turkey. Food Chemistry, 99 (3), 509- 515.
19. Muste Sevastita si Muresan Andruta Elena 2018, Controlul calitatii produselor vegetale, Cluj-Napoca, Mega, pag.8-60
20. Muresan Carmen Crina si Vlaic Romina Alina 2019, Controlul calitatii produselor de origine non-animala, Mega, pag. 21-24.
21. Nieuwentus R, Nieuwelink J.2002, Soy and Other Leguminous Crops. Agrodok Series No. 10 CTA, Netherlands . ; pp. 28 -30. 
22. Onweluzo JC , Nwakalor C. 2009 .Development and evaluation of vegetable milk from Treculia africana (Decne) seeds. Pakistan Journal of Nutrition . 89(3):233 -238. 
23. Organic Monitor. (2006). The european market for soya milk & non-dairy drinks. Dublin: Research & Markets.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!