Leasingul

Extras din licență

Introducere
In epoca in care traim, viata oricarui om reclama, aproape la orice pas cunoasterea dreptului, inteles ca indreptar al convetuirii sociale. Astfel a cunoaste dreptul nu este un lux, ci o necesitate sociala din ce in ce mai resimtita. Pentru aceasta se cere in primul rand cunoasterea legilor, adica a regulilor de drept stabilite de puterea legiuitoare.
Esentiala in incheierea contractului comercial este existenta si concordanta manifestarilor de vointa ale partilor contractante, indiferent din ce anume rezulta acestea. In anumite cazuri, forma scrisa este ceruta pentru validitatea actului juridic. Acestea pot fi: cambia, biletul la ordin, cecul; in alte cazuri forma scrisa este ceruta pentru proba: contractul de garantie reala mobiliara.
In vechiul drept roman pentru incheierea contractelor nu era suficient simplu acord de vointa, acestea fiind supuse unui ritual rigid si complicat, care era diferit in functie de importanta economica a obiectului sau. Formalismul a fost atenuat mai tarziu, cand au aparut contractele care se formau re verbis litteris, consensum, care insa nu au avut finalitatea de a despovara negotul juridic si rigorile lui in dreptul feudal, influentat de conceptia conform careia actele omului isi au izvorul in vointa sa, care singura poate da nastere obligatiilor juridice fara indeplinirea unei formalitati. Contractele consensuale s-au inmultit concomitent cu restrangerea contractelor formale, ajungandu-se in mod firesc la impunearea regulii consensualismului.
Dedusa din vointa autonoma a omului, libertatea contractuala nu mai este conceputa ca o libertate absoluta, ci ca o libertate concreta, dedusa din ,,Declaratia Universala a Drepturilor Omului, din Constitutie, din Codul civil si din alte legi organice". Este asadar, o libertate ,,limitata de normele legale de ordine publica si de regulile sociale de comportare care privesc ordinea publica, adica de norme si reguli superioare contractului, intrucat fac parte din ordinea de drept a societatii" determinate prin contractul social. Ca element component al societatii, individul trebuie sa se incadreze in ordinea statornicita de societatea din care face parte. Baza realizarii coexistentei sociale se gaseste in individ, in vointa sa libera. Vointa individuala isi trage puterea creatoare de obligatii din ea insasi si nu de la lege, adica cand oamenii isi asuma obligatii prin incheierea unui contract, concomitent ei isi limiteaza libertatea prin propria vointa. In acest sens ea, devine autonoma. 
Puterea contractului, in raporturile dintre parti este asimilata fortei legii. Interesul personal este motorul esential al vietii economice. Si cred ca nimeni, nu poate prin incheierea unui contract, a se obliga la ceea ce nu este in conformitate cu interesele sale. Libertatea vointei particulare asigura maximum de productie, preturi scazute si afirmarea liberei concurente.
In materia contractelor, legea are un rol subsidiar si anume, acela de a suplini la nevoie vointa neexprimata a partilor. Reprezentarea, reflectarea subiectiva a unor asemenea nevoi in mintea omului, sau mai exact formularea scopului urmarit.
Este foarte important sa se stabileasca daca partile au dorit sa realizeze doar un act pur aparent, simulat, care in realitate nu exprima adevarata lor vointa. Situatie in care un asemenea act nu produce neaparat efecte juridice, pentru ca este greu de stabilit daca partile au actionat cu adevarat in sensul asumarii unor angajamente juridice privind savarsirea unei prestatii. 
Prin incheierea unui contract, se transmite dreptul asupra unui lucru, dreptul asupra lucrului la care se refera contractul.
Am structurat aceasta lucrare pe patru capitole.
Primul capitol este unul introductiv, prezinta generalitati privind notiunea de leasing, istoricul operatiunilor de leasing, precedate de o analiza a importantei leasingului.
In al doilea capitol am prezentat formarea contractului de leasing, reglementarea acestuia, definitii si trasaturi ale contractului de leasing, caracterul juridic al contractului de leasing dar si o comparatie a contractului de leasing fata de alte contracte.
In capitolul trei sunt abordate toate etapele precedate de executarea contractului de leasing.Contractul se incheie in momentul si la locul in care, prin intalnirea ofertei cu acceptarea, se formeaza consimtamantul. 
Ultimul capitol este cel destinat partii practice a acestei lucrari de disertatie, si anume am prezentat un litigiu privind clauzele abuzive prezente in contractul de leasing. Din ce in ce mai des ofertantii ofera produse cu contract de leasing, concurenta este foarte ridicata si asttfel apar clauze din ce in ce mai injuste.
CAPITOLUL 1: Consideratii generale privind contractul de leasing .
1.1. Contextul economic mondial -  aparitia tehnicilor moderne de contractare.
Perioadele de criza pe care le traversam determina o noua abordare a importantei comertului international, si anume perioada de dupa 1992 cea a neacceptarii schimburilor, departe de a ajuta productia, a contribuit contrar la accentuarea depresiunii.
Comertul international a devenit o variabila importanta in lumea economica contemporana, intrucat exprima stransa legatura a producatorilor si consumatorilor din diferite tari si aduce atingere autonomiei politicilor economice. Contermporaneitatea economica demonstreaza ca politicile de relansare construite exclusiv pe baze nationale duc la esec din cauza restrictiilor extreme. Nu trebuie insa trasa concluzia ca, comertul international ar avea efecte negative, dimpotriva, el a jucat un rol important in nasterea si dezvoltarea capitalismului.
Confruntarea teoriilor comertului international cu faptele este adesea in zadar, in aceasta zona (a comertului interntional), mai accentuat decat in altele, analiza economica ,,nu functioneaza ca o stiinta experimentala, care ar respinge o explicatie dupa un text empiric ce contrazice modelul" .
Pentru a nu ramane doar la nivelul unor simple expuneri teoretice in ceea ce priveste comertul international si evolutia sa, vom apela la citeva date istorice, ce evidentiaza configuratia economica din lume, configuratie ce a dus, direct sau indirect, la aparitia noilor tehnici de contractare, din care face parte si leasingul.
Istoria economiei mondiale arata ca in secolul nationalismului - care in acceptiunea istoricilor se incheie in anul 1914 -  comertul international pe cap de locuitor a crescut de 25 de ori, in timp ce in aceeasi perioada productia mondiala pe cap de locuitor nu a crescut decat de 2,2 ori . De aici se poate observa deja intensificarea si prezenta tot mai evidenta a comertului international in intreaga lume. Ceea ce trebuie subliniat este ca daca la inceput Anglia a avut un rol deosebit in cadrul comertului international, treptat, acest loc va fi luat de Statele Unite ale Americii si Japonia, pilonii de baza ai comertului international. Statele Unite ale Americii este cea care va juca in continuare un rol important in implementarea in Europa a unor noi tehnici de contractare. 
Astfel, in Statele Unite ale Americii s-a facut simtita nevoia aparitiei unor operatiuni, care sa permita proprietarilor de bunuri, sa le valorifice si in alte moduri decat cele cunoscute pana la acel moment. 
Asa se explica tendinta fermierilor de a-si inchiria terenurile, atunci cand sursele proprii nu permiteau valorificarea lor la maxim. Aceste operatiuni au fost treptat extinse si in alte domenii, ajungandu-se la leasing-ul echipamentelor sau la situatii in care bancile erau autorizate sa desfasoare operatiuni de leasing in statele americane .
Japonia, un alt pilon important al comertului international, a preluat aceste operatiuni de leasing si, folosindu-se si de alte politici concurentiale, a ajuns la un moment dat, in jurul anilor 1980, sa depaseasca Statele Unite ale Americii.
Din scurta expunere a contextului economic mondial, ce a constituit o premisa evidenta a aparitiei leasing-ului in comertul international, se poate desprinde concluzia ca si in cazul tehnicilor moderne de contractare ca: factoring, leasing, know-how etc., factorii externi, presiunea economica si internationala, au determinat crearea, aparitia unor operatiuni complexe, mai rentabile si care presupun in unele cazuri, imbinarea unor elemente caracteristice unui numar mai mare de contracte traditionale si permit utilizarea si valorificarea la maxim a factorilor economici si implicit a bunurilor economice.

Fisiere în arhivă (1):

 Leasingul.docx

Imagini din acest licență

Bibliografie

1. A. Tabacu, Drept procesual civil, ed. a VI-a revizuita si adaugita, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2011.
2. Brouners, Mallon, Barnes- "Law of Commercial Transactions ", 1995
3. C. Statescu, Drept civil. Persoana fizica. Persoana juridica. Drepturi reale, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970.
4. C. Gheorge, Nulitati de drept comercial, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2010.
5. C. Gheorghe, Drept comercial european, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009.
6. C. Rosu, Contractele de mandat si efectele lor in dreptul civil si comercial, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2003
7. D. Clocotici, Gh. Gheorghiu, Operatiunile de leasing, Ed. Lumina Lex, Bucuresti,1996. 
8. D. Clocotici, Gh. Gheorghiu, Operatiunile de leasing, Ed. Lumina Lex, Bucuresti,2000.
9. E. Chelaru, Drept civil. Partea generala, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007.
10. E. Lupan, I. Sabau-Pop, Tratat de drept civil roman. Persoanele, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007.
11. E. Oprina, Institutii de drept procesual civil, vol. I -  Teoria generala, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2010.
12. F. Magureanu, Drept procesual civil, ed. a XII-a, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2010.
13. Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, vol. III, ed. a 4-a, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2007.
14. G. Boroi, L. Stanciulescu, Drept civil. Curs selectiv pentru licenta, ed. a 3-a, Ed.Hamangiu, Bucuresti, 2006.
15. G. Boroi, L. Stanciulescu, Drept civil. Curs selectiv pentru licenta, ed. a 3-a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2006.
16. G. Boroi, L. Stanciulescu, Institutii de drept civil in reglementarea noului Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2001, p. 77; Gh. Beleiu, Drept civil roman. Introducere in dreptul civil roman. Subiectele dreptului civil, Editura a XI-a, revazuta si adaugita de M. Nicolae si P. Trusca, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007.
17. G. Florescu, Nulitatea actului juridic civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008.
18. G.C. Frentiu, D.-L. Baldean, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008.
19. Gh. Beleiu, Drept civil roman, ed. a XI-a, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2007.
20. Gh. Boroi, Drept Civil, Partea Generala. Persoanele, Editia a III-a revizuita si adaugita, Hamangiu, Bucuresti 2008.
21. I. Turcu, Teoria si practica dreptului comercial roman, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1998.
22. I. Adam, C.N. Savu, Legea societatilor comerciale. Comentarii si explicatii, Ed. C.H. Beck, Bucuresti,2002.
23. I. Adam, Drept civil. Teoria generala a obligatiilor, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004.
24. I. Deleanu, Tratat de procedura civila, vol. I, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, .Bucuresti, 2007
25. I. Filipescu, A. Filipescu, Tratat de drept international privat, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2008.
26. I. Turcu, Tratat teoretic si practic de drept comercial, vol. II, Ed. C.H. Beck. Bucuresti, 2008.
27. I. Vasilescu, I. Romanu, Dictionar de investitii, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2003.
28. I.L. Georgescu, Drept comercial roman, ,,Teoria generala a obligatiilor comerciale'' Editura Lumina Lex,Bucuresti, 1994.
29. I.L. Georgescu, Drept comercial roman, vol. II, Ed. All Beck Restitutio, Bucuresti, 2002.
30. Ioan Albu, ,,Libertatea contractuala", in Dreptul, Ed.Dacia, Cluj-Napoca,1994, nr. 3/1993.
31. Ion Dogaru, Pompil Draghici, Drept civil. Teoria generala a obligatiilor, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002
32. Ion Turcu, ,,Teoria si practica dreptului comercial Roman'', vol I, Editura Lumina Lex 1998. 
33. L. Pop, Tratat de drept civil. Obligatiile. Contractul, vol. II, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009.
34. M. Tabarca, Gh. Buta, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2007.
35. Marin Popescu ,,Drept comercial'' , Editura Fundatiei Romane de maine , Bucuresti, 2002.
36. N. Dominte, Organizarea si functionarea societatilor comerciale, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008.
37. N. Chera, Obligatiile comerciale. Studiu de doctrina si jurisprudenta, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008.
38. P. Trusca, Drept civil. Introducere in dreptul civil. Persoana fizica. Persoana juridica, ed. a 4-a, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2007.
39. Raul Dobrescu, ,, Teoria generala a obligatiilor comerciale" Bucuresti, 1994.
40. S. Angheni, M. Volonciu, C. Stoica, Drept comercial, ed. a 4-a, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008.
41. S. Angheni, M. Volonciu, C. Stoica, Drept comercial, ed. a IV-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004.
42. S. Cristea, Dreptul afacerilor pentru invatamantul economic, Ed. Universitara, Bucuresti, 2008.
43. S. Popa, Drept comercial. Teorie si practica judiciara, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2008.
44. St.D. Carpenaru, L. Stanciulescu, V. Nemes, Contracte civile si comerciale, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2009.
45. St.D. Carpenaru, Drept comercial roman, ed. a 4-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002.
46. St.D. Carpenaru, Drept comercial roman, ed. a 5-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004.
47. St.D. Carpenaru, Drept comercial roman, ed. a IV-a, Ed. ALL BECK, Bucuresti, 2002.
48. St.D. Carpenaru, Tratat de drept comercial roman, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009.
49. Stanciu D. Carpeanu, Tratat de drept comercial roman conform noului Cod Civil,Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012.
50. V. Nemes, Drept comercial. Curs universitar, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2011.
51. V. Stoica, ,,Rezolutiunea si rezilierea contractelor civile".Ed. ALL, Bucuresti,1997.
...