Limbajul Presei Romanesti din Secolul al XIX-lea

Cuprins licenta Cum descarc?

Cap. I. Istoria presei secolului al XIX-lea
1.1. Dibuiri si inceputuri
1.2. Presa romaneasca in prima jumatate a secolului al XIX-lea
1.2.1. Calendare si almanahuri
1.2.2. Primele publicatii romanesti
1.2.3. Deceniul pasoptist
1.3. Presa romaneasca in a doua jumatate a secolului al XIX-lea
1.3.1 Presa pasoptista
1.3.2 Presa marilor clasici
1.3.3 Presa la sfarsit de veac
Cap. II. Limba presei in prima jumatate a secolului al XIX-lea
2.1. Contributia primelor publicatii romanesti la dezvoltarea si modernizarea limbii literare 
2.1.1. Modernizarea lexicului
2.1.2. Eforturile presei de a impune niste norme fonetice si gramaticale
2.2. Dezvoltarea elementelor specifice stilului publicistic
2.3. Particularitati de limba si de stil in presa pasoptista
Cap. III. Limba presei in a doua jumatate a secolului al XIX-lea
3.1 Stabilirea unor norme unice, fonetice si gramaticale
3.4.1 Fonetisme regionale regasite in presa
3.2. Procesul de adaptare al neologismelor la sistemul limbii
3.3. Modernizarea stilului presei din punct de vedere lexical, morfologic si sintactic
Cap IV. Rolul presei la consolidarea limbii romane literare. Concluzii
4.1. Contributia la inceput de secol privind continutul variat al 
presei la unificarea limbii romane literare
4.2. Contributia la inceput de secol privind continutul variat al 
presei la unificarea limbii romane literare
4.3. Raspandirea neologismelor prin intermediul presei - un pas 
spre innoirea limbii literare
4.4. Lupta pentru inlaturarea ecourilor intarziate ale latinismelor, 
italeinismelor si frantuzismelor
Cap. V. Studiu de caz: Limbajul in presa lui Caragiale
5.1 Ion Luca Caragiale - ziarist
5.2. Limba presei lui Caragiale


Extras din licenta Cum descarc?

Capitolul I.
Istoria presei in secolul al XIX-lea
1.1. Dibuiri si inceputuri
Inventarea tiparului pentru imprimarea cartilor, a ziarelor si a revistelor a insemnat o adevarata revolutie materiala si spirituala in istoria culturii umane.
Tiparului i s-a gasit, incepand cu secolul al XVII-lea o intrebuintare care avea sa exercite o influenta considerabila asupra opiniei publice, presa periodica, ziare, reviste, foi volante etc.
Desi tiparul, baza tehnica si materiala a presei, a fost introdus in Tara Romaneasca la inceputul secolului al XVI-lea, totusi pe teritoriul patriei noastre, intre veacurile XVI si XVIII, nu au aparut ziare in limba romana. Tipografiile existente erau folosite doar pentru tiparirea cartilor.
In tara noastra presa periodica s-a intemeiat tarziu; astfel inceputurile presei in limba romana se situeaza abia in primele decenii ale secolului al XIX-lea din cauza conditiilor istorice concrete in care a avut loc dezvoltarea tarilor romane. Pe de-o parte, in tara noastra destramarea feudalismului si procesul nasterii capitalismului s-au produs mult mai tarziu decat in alte parti, iar pe de alta parte, existau dominatia otomana asupra Tarii Romanesti si Moldovei si cea habsburgica asupra Transilvaniei.
Primele incercari de a edita ziare si reviste in limba romana le gasim in Transilvania la sfarsitul secolului al XVII-lea, intr-o epoca de prefaceri economice si sociale care marcau procesul de destramare a feudalismului si de afirmare a capitalismului.
Incercarile de a edita ziare si reviste in aceasta perioada demonstreaza ca adeptii iluminismului din Transilvania considerau presa ca un mijloc principal de raspandire a ideilor inaintate pentru care militau.
Reprezentantii iluminismului , din randul populatiei maghiare si germane din Transilvania, si-au facut cunoscute ideile prin organe de presa ca: Sienburger Zeitung (Ziarul ardelean, 1784); Sienburger Bote (Curierul ardelean, 1792); Erdeleyi magyar hirvivo (Vestitorul maghiar din Transilvania, 1790) si altele. In anul 1789, o asociatie de carturari romani din Transilvania a cerut aprobarea pentru publicarea la Sibiu a unei gazete pentru sateni. Publicatia era inscrisa in actele oficiale sub denumirea Wallachische Zeitung fur den Sandmann. Desi istoricul si ziaristul ardelean Jakab Elek afirma ca din aceasta gazeta ar fi aparut un numar in 1791, totusi nu se cunoaste, pana in prezent, nici un exemplar. Eforturi insistente pentru infiintarea unui periodic romanesc in Transilvania a facut Ion Mohnar-Piuariu solicitand de cateva ori aprobari in anii 1793 si 1794, insa interventiile au fost respinse. In 1795 se planuia aparitia unei reviste ce urma sa poarte titlul Vestiri filosofesti si moralicesti, dar aceasta nu a aparut.
Deschiderea Scolii de ingineri hotarnici, de catre Gheroghe Asachi la Iasi(1814) si a Scolii de la Sf. Sava, de catre Gheorghe Lazar la Bucuresti(1818), au stimulat initiativele menite sa puna bazele presei romanesti. Astfel, la inceputul veacului al XIX-lea s-au facut eforturi in vederea editarii unor periodice cu caracter de almanah-magazin. Dintre acestea Theodor Racocea editeaza la Cernauti Chrestomaticul romanesc (1820), iar Zaharia Carcalechi, proiecteaza la Buda (1821), Biblioteca romaneasca, gazeta de profil almanah-magazin, intocmita in 12 parti, dupa numarul celor 12 luni. Revista apare sporadic in anii 1821, 1829-1830 si 1834, iar printre colaboratori se numara: I. Trifiu, Damaschin, P. Bojinca, pictorul C. Lerca, Em. Gojdu, Gr. Cuciureanu. In continutul publicatiei se gasesc reproduceri de Gh. Asachi si V. Carlova. Editorul dorea sa realizeze pentru cititorii din Muntenia si Moldova o revista culturala care sa cuprinda articole de istorie nationala si universala, articole politice despre starea lumii , despre agricultura, varietati, anecdote si literatura originala. Revista Biblioteca romaneasca a lui Carcalechi si Chrestomaticul romanesc al lui Theodor Racocea au avut insa un caracter efemer si o circulatie restransa.
In Moldova trebuie consemnata la sfarsitul secolului al XVIII-lea existenta unei publicatii saptamanale intitulate Courrier de Moldavie si aparuta din februarie 1790 la Iasi, in urma dispozitiei generalului G.A. Potemkin. Ea era un organ de informare al armatei ruse, redactata in limba franceza de catre Comandamentul trupelor rusesti cantonate in Moldova in perioada razboiului ruso-turc din 1787-1791.
La incercarile mentionate adaugam publicatia intitulata Fama Lipschii pentru Dacia (1827), primul ziar in limba romana ce apare la Leipzig. Gazeta este redactata de doi studenti medicinisti : I.M. R. Rosetti (din Tara Romaneasca) si Anastasie I. Lascar (din Moldova), ajutati din punct de vedere material de Dinicu Golescu. Rosetti publica stiri politice din ziarele vremii si articole culturale. Al doilea redactor publica aricole de stiinta popularizata. Publicatia este intitulata Fama Lipschi pentru Datia incepand cu numarul doi. Rosetti propune in numarul trei un proiect de reforma a ortografiei romanesti, recomandand alfabetul latin.
1.2 Presa romaneasca in prima jumatate a secolului al XIX-lea
1.2.1. Calendare si almanahuri
Componenta a presei romanesti, calendarele au constituit o inepuzabila sursa de lectura instructiva, placuta tuturor varstelor deoarece in paginile lor erau tiparite teme dintre cele mai diverse, de obicei tratate de ziaristi-scriitori, carturari, astrologi, medici.


Fisiere in arhiva (1):

  • Limbajul Presei Romanesti din Secolul al XIX-lea.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!