Lucrare de diplomă - diferențe de reprezentare mintală a cancerului mamar

REZUMAT

Lucrarea “Diferente de reprezentare mintala a cancerului mamar” are ca scop sa ajute la eficientizarea actului medical, iar ca obiective de cercetare îsi propune: identificarea existentei diferentelor de reprezentare mintala a cancerului mamar la trei grupuri distincte de subiecti: persoane diagnosticate cu cancer mamar, asistente medicale din Oncologie si persoane sanatoase si descrierea naturii si tipului acestor diferente pe fiecare din cele cinci dimensiuni ale reprezentarii mintale ale bolii: identitate, evolutie în timp, cauza, consecinte, control.

Evaluarea reprezentarilor mintale ale bolii s-a realizat pe baza a doua chestionare asupra perceptiilor bolii “Illness Perceptions Questionnaire”. Primul chestionar, elaborat în 1996 de Weinman, Petrie, Moss-Morris si Hornne, contine itemi pentru evaluarea celor cinci dimensiuni si se adreseaza lotului de subiecti diagnosticati cu cancer mamar. Al doilea chestionar este destinat celorlalte doua grupuri: asistente medicale si persoane sanatoase; pentru completarea chestionarului trebuind sa intre în postura unei persoane diagnosticate cu cancer mamar.

Dupa prelucrarea datelor obtinute: calcularea valorilor descriptive (medii si abateri standard) si compararea mediilor obtinute de fiecare grup pe cele cinci dimensiuni ale reprezentarii mintale ale bolii s-au conturat urmatoarele concluzii:

- persoanele diagnosticate cu cancer mamar au o identitate mai redusa a bolii, comparativ cu a asistentelor medicale si a persoanelor sanatoase;

- asistentele medicale si persoanele sanatoase percep boala ca având o evolutie cronica, cu o durata lunga în timp, fiind însa controlabila, datorita statutului profesional, încrederii în profesiunea lor si în eficienta tratamentului;

- perceptia controlului este frecvent legata de “destin” sau “sansa”, putând fi modificata în directia cresterii încrederii în sine;

- atribuirile cauzale ale bolii difera în functie de tipul de apartenenta si cunostintele de specialitate pe care le au subiectii din prezentul studiu;

- toti indivizii estimeaza acelasi nivel al consecintelor unei astfel de boli.

SUMARRY

The paper “Differences in mental representation of mammary cancer” has as purpose to help at efficiention of medical treatment, and it propose as objectives: the identification of differences in mental representation of mammary cancer at three distinct groups of subjects – people diagnosed with cancer, Oncologi nurses and healty people; the description of the type of these differences on each of the dimensions representation of Illness- identity, course of illness, cause, consequences, control.

Evaluation of mental representations of illness was realised on the basis of two questionnaires (Illness Perceptions Questionnaire). The first one questionnaire, elaborated in 1998 by Weinman, Petrie, Moss-Morris and Hornne contain items for evaluation of the five dimensions of illness representations and is addressed to the group of subjects diagnosed with cancer. The second one is addressed to the other two groups: nurses and healthy people.

After processing received data: calculation of descriptive statistical values (means and standard deviation) and comparison of means obtained by each group on the dimensions of mental representations the following findings appeared:

- people diagnosed with cancer have a more reduced identity of illness, by comparison with of nurses and healthy people;

- nurses and healthy people perceive illness as having a chronic, being however under control, thanks to professional status, trust in their profession and in the efficiency of tratament;

- control perception is frequently related to “destyn” or “chance” and can be modified in order to increase self-confidence;

- causes of illness differ depending on the type of affiliation and special field knowledge of the subjects in this research;

- all individuals estimate the same level regarding the consequences of such illness.

INTRODUCERE

Cancerul reprezinta a doua cauza majora de mortalitate in tarile dezvoltate, fiind depasit doar de bolile cardiovasculare. Pentru multi oameni cancerul reprezinta arhetipul bolii fizice si suferintei umane, fiind echivalent cu durerea extrema, mutilarea corpului, agonie prelungita si moarte inexorabila.

Cea mai frecventa forma de cancer prezenta în rândul populatiei feminine din lumea întreaga este cancerul mamar. În prezent, etiologia acestei boli este putin cunoscuta, s-au identificat o serie de factori de risc fiziologici implicati în carcinogeneza cancerului de sân, alaturi de acestia au fost luati în calcul si anumiti factori psihologici: factori de personalitate si stresul.

Cresterea prevalentei cancerului de sân si modalitatile de interventie precoce sunt în concordanta cu necesitatea unui studiu aprofundat în legatura cu modalitatile de adaptare ale oamenilor la aceasta boala si la tratament, Literatura de specialitate evidentiaza existenta unei arii variate de reactii psihologice la diagnosticul de cancer si tratament. Aceste diferente individuale sugereaza ca pacientii detin reprezentari diferite ale experientei lor, implicând factorii cognitivi ca determinanti majori ai raspunsului psihologic (Buick,1997)

Indivizii raspund la un eveniment în functie de felul în care îl interpreteaza din dorinta de a explica si conferi sens starii actuale în care se afla (sanatate/boala) oamenii integreaza informatia pe care o detin în structurile cognitive (reprezentarile mintale) deja existente. Aceste reprezentari mintale sunt definite prin intermediul a cinci componente : identitate (etichete, semne si simboluri), consecinte (rezultatele expectate ale bolii sau tratamentului si la efectele acestora asupra individului), cauze (diverse atribuiri cauzale percepute), evolutia în timp (cursul bolii si durata în timp a ei), controlabilitate/ curabilitate (convingeri privind modul în care o persoana îsi poate controla simptoamele bolii, la modalitatile de tratament si eficienta lor).

Experienta anterioara si actuala îsi pune amprenta asupra continutului si modului de structurare a reprezentarilor. Prin urmare, grupuri diferite de indivizi vor prezenta diferente de reprezentare mintala a bolii.

Scopul acestei lucrari este ca, plecând de la modelul autoreglator propus de Leventhal (1984) si al modelului de reprezentare mintala a bolii sa identifice existenta diferentelor de reprezentare mintala a cancerului de sân la populatii distincte: persoane diagnosticate cu aceasta boala, asistente medicale din Oncologie si persoane sanatoase si de a descrie natura acestor diferente prin detalierea dimensiunilor ce definesc reprezentarea mintala a bolii( identitate, evolutie în timp, cauza, consecinte si control.).