Macinarea Cerealelor

Cuprins licenta Cum descarc?

SCURT ISTORIC 4
MOTIVAREA TEMEI DE PROIECT 6
Cap.1 PRINCIPII GENERALE DE MORARIT
1. Cerealele - materia prima in morarit 9
1.1 Porumbul 10
1.1.1 Structura anatomica a bobului de porumb 14
1.1.2 Compozitia chimica a bobului de porumb 15
1.1.3 Amidonul 18
2. Sisteme tehnologice pentru descarcarea si depozitarea cerealelor 20
2.1 Silozurile 20
2.1.1 Proiectarea silozurilor pentru cereale 24
2.1.2 Determinarea tensiunilor din interiorul silozului 28
3. Criterii de apreciere a calitatii cerealelor depozitate 34
3.1 Criterii chimice 34
3.2 Criterii fizice 36
3.3 Criterii tehnologice 40
3.4 Criterii manifestate la depozitare 42
4. Sisteme tehnologice pentru macinarea cerealelor 44
4.1 Bazele teoretice ale procesului de macinare a cerealelor 44
4.1.1 Gradul de maruntire 46
4.1.2 Granulozitatea si modul de finete 46
4.1.3 Consumul specific de energie 46
4.2 Factorii de influenta a procesului macinarii 46
4.2.1 Proprietatile fizico-mecanice si structurale ale cerealelor 46
4.2.2 Caracteristicile produselor rezultate 46
4.2.3 Parametrii constructivi si functionali ai utilajului de macinare 47
4.2.4 Indicatorii economici ai procesului de macinare 47
4.3 Procese si utilaje de macinare 47
4.3.1 Procese si utilaje la macinarea cu valturi 47
4.3.1.1 Principiul de functionare a valturilor 47
4.3.1.2 Principalele tipuri de valturi 48
4.3.1.3 Caracteristicile, constructia si mentenanta tavalugilor 50
4.3.1.3.1 Tavalugii rifluiti 50
4.3.1.3.2 Tavalugii netezi 53
4.3.1.3.3 Constructia tavalugilor 53
4.3.1.3.4 Mentenanta tavalugilor 54
4.3.1.4 Elemente de calcul ale procesului de lucru la valturi 55
4.4 Macinarea cu pietre 57
4.5 Macinarea cu dislocatoare 58
4.6. Macinarea in mori cu ciocane 59
4.7.1 Calculul si proiectarea rotoarelor si ciocanelor 60
5. Utilaje si instalatii pentru conditionarea materiei prime de macinat 62
5.1 Utilaje pentru separarea impuritatilor 62
5.1.1 Sitele 63
5.1.1.1 Site inclinate cu miscari oscilatorii 67
5.1.1.2 Sitele (ciururile) inclinate cu miscari vibratorii 70
5.1.1.3 Ciururile si sitele cu miscari rotative 72
5.2 Separarea impuritatilor dupa masa specifica 77
5.3 Utilaje pentru decojirea cerealelor 78
5.3.1 Decojitorul cu manta abraziva din smirghel 79
5.3.2 Decojitorul cu manta din tesatura de sarma 80
5.4 Sisteme tehnologice pentru controlul si omogenizarea produselor finite.
5.4.1 Sisteme tehnologice pentru controlul fainii 81
5.4.2 Sisteme tehnologice pentru omogenizarea fainii 81
6. Produsele finite obtinute din porumb 82
6.1 Fulgii de porumb 82
6.2 Uleiul din germeni de porumb 83
6.3 Faina de porumb 85
6.4 Obtinerea acloolului etilic din porumb 86
Cap.II PROIECTAREA UNEI SECTII DE MACINIS PORUMB PENTRU O MOARA CU CAPACITATEA 35t/ 24h - PARTE APLICATIVA 87
7.CONCLUZII 92
BIBLIOGRAFIE 91


Extras din licenta Cum descarc?

1. SCURT ISTORIC
De-a lungul timpului, de la prima revolutie alimentara, cerealele au avut si au un rol capital in hrana omului. Astfel, inca din paleolitic, in urma cu 800 000 de ani, hrana vegetala se asigura prin culegerea accidentala de fructe, radacini si seminte de plante, consumate ca atare. Destul de tarziu, in mezolitic (12 000 i.e.n.), omul incepe sa selecteze speciile de plante pentru consum si sa le sfarame prin tehnici primitiva. Primele mori cu pietre apar in neolitic (3000 i.e.n.), initial antrenate de forta bratelor, apoi cu animale. Simultan se trece de la consumul de boabe fierte la cel de turte coapte, preparate din cereale sfaramate. Inca din perioada 2500-2000 i.e.n., popoarele din Orientul Mijlociu (asirienii, evreii si egiptenii), preparau un aluat de consistenta redusa, framantat in cuve mari de pamant, fermentat sau nefermentat si uscat sub forma de turte la soare sau copt (mai tarziu), in cuptoare. In functie de starea sociala a consumatorilor se stabileau sorturile de faina: srotul de grau - pentru poporul de rand; faina cernuta - pentru stapanii de sclavi si faina foarte fina, de cele mai multe ori imbogatita cu fructe (smochine, curmale) - pentru faraoni si cler.
Grecii au perfectionat tehnologia painii prin imbunatatirea calitatii si largirea gamei sortimentale. Din izvoare istorice se cunosc peste 72 sortimente incluzand paine din secara, ovaz, fasole (pentru saraci) paine dietetica fabricata cu adaos de miere, lapte si ulei (pentru bogati), paine picanta pentru ospaturi, framantata cu vin etc. De la greci, aceste sortimente s-au transmis la romani, care au transformat fabricarea painii intr-un proces organizat pe mai multe faze: cumpararea graului, macinarea cu cernerea fainii, prepararea, divizarea, modelarea si coacerea aluatului si vinderea painii pe baza de cantarire si control. 
Aparitia industrializarii, a asezarilor suprapopulate, rafinarea gusturilor in alimentatie, a facut ca, din secolul XIX, sa se treaca la mecanizarea si automatizarea proceselor din morarit si panificatie, la modificarea sistemelor si principiilor tehnice. Actualmente sunt in curs de utilizare tehnologiile moderne de framantare, fermentare, coacere si ambalare a produselor de panificatie, introducerea automatizarii si computerizarii fluxurilor tehnologice din morarit si panificatie.
In tara noastra, primele unitati de panificatie de tip industrial au fost construite de catre armata (manutantele), la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX, iar dupa primul razboi s-au fondat unitati mari, dotate cu malaxoare si cuptoare incalzite cu abur (Dampf). Productia de panificatie realizata in Timisoara era recunoscuta in toata regiunea. In afara de patru mori mai mici, aici mai erau trei mori mari, cu aburi, precum moara Elisabeta, cea mai mare din oras. Aceasta a functionat din anul 1869, ca proprietate a Societatii morilor cu aburi din Banat, iar in 1880 a cumparat-o Societatea morilor cu aburi Elisabeta din Budapesta si a functionat ca filiala a acesteia pana in anul 1909. Moara ocupa o suprafata de 14 890 de metri patrati, avea o linie ferata industriala cu o lungime de un kilometru, iar puterea electrica a motoarelor cu aburi si electrice era de 900 de cai putere. Asigura munca pentru 280 de muncitori si 40 de functionari. Se macinau anual 475.000 de chintale de grau, din care o parte pentru export. Mai tarziu, productia anuala depasea 600.000 quintale, din care 450.000 faina, iar 150.000 pentru furaje. Prin marimea fabricii, a productiei si dotarea sa exceptionala, ocupa un loc prestigios intre morile din provincia tarii. 
Functionala din anul 1869, Moara cu aburi ,,Pannonia" era cea mai veche si dadea de lucru la 55 de muncitori. De altfel, din morile de apa timisorene s-au construit primele doua stabilimente ale Primei Societati Mecanice, vestita prin cifre de afaceri uriase. Morile au fost puse in functiune in anul 1863 si dadeau de lucru la 200 de oameni, in medie. Pentru utilizarea rationala a energiei apelor begheiului se faceau pregatiri tehnice. Era planificata o instalatie centrala de turbine, care sa poata actiona nu numai morile, ci si iluminatul electric si tramvaiele. 
La acea vreme, zona dintre Gara si Canalul Bega putea sa fie numita si platforma industriala. Imediat langa Gara se afla moara cu aburi "Hungaria" fosta "Pannonia", construita in 1869 peste drum de Gara. Moara cu aburi "Hungaria", societate pe actiuni, a pornit in anul 1910. Producea faina alba si neagra, tarate si gris. Era construita pe o suprafata de 800 de metri patrati. Puterea de actiune o furniza o masina cu aburi de 600 de cai putere de tip tandem. Lucra cu o suta de muncitori si se macinau zilnic o suta de chintale de grau. Facea si export, mai ales in Austria. Moara a devenit apoi o societate pe actiuni, care s-a numit "Bega". In anii 80 ai secolului 19, actionari principali erau Karl Steiner, Michael Magori si Johann Rodig. Dupa intrarea in functiune din 1910, s-au construit mai multe cladiri anexa, a fost legat stabilimentul de Gara cu linii de cale ferata industriala, lucra cu 150 de muncitori si s-a montat o instalatie de fabricat paste fainoase pentru productia de macaroane, taitei si alate paste fainoase, actionata de o masina cu aburi de 600 de cai putere. Actionar principal era Societatea pe Actiuni de Banci si Comert Szana, iar director al morii era Moritz Korper.
Moara cu aburi Pannonia
2 MOTIVAREA TEMEI DE PROIECT 
De ce ar trebui sa consumam porumb?
Porumbul este o sursa buna de fibre, vitamina B1, acid folic, vitamina C si acid pantotenic (B5) si el contine mai multe oligoelemente cum ar fi beta-criptoxantin, luteina, saponine, alcaloizi, fitosteroli, stigmasterol, acid malic, acid tartric, acid oxalic si acid maisenic cu proprietati benefice pentru bolile de inima si lupta impotriva cancerului.
In raport cu faina de grau, faina de porumb este mai bogata in grasimi si zaharuri si contine cantitati moderate de potasiu si fosfor. Asemenea orezului, nu contine gluten, si din acest motiv, porumbul este bine tolerat si de persoanele care sufera de celiachie (boala celiaca). Este sarac in doi aminoacizi esentiali, lisina si triptofanul; prin urmare, pentru o masa echilibrata, porumbul ar trebui combinat cu legumele care contin respectivii aminoacizi.
Uleiul de germeni de porumb este un ulei usor, bogat in grasimi nesaturate (acidul linoleic si acidul oleic), pretiosi nutrienti, dar prezenti numai daca extragerea uleiului, s-a efectuat la rece.
Faina de porumb poate fi macinata fin sau cu granule mai mari (pasat pentru sarmale de post), poate fi integrala sau rafinata. In gastronomie, faina de porumb este utilizata in general pentru prepararea mamaligii, dupa numeroase retete, in afara de utilizarea ei la prepararea dulciurilor.
Stiuletii mici si fragezi ai porumbului dulce se consuma fierti sau copti la cuptor, in timp ce boabele mai mari, fierte, se consuma in ciorbe de legume si salate (in comert se gasesc si in cutie) si la prepararea unor specialitati de pizza.
Pop corn-ul sau "boabele de porumb saltarete" sunt graunte de porumb, care, sub efectul caldurii sar, formand astfel niste bilute de consistenta spumoasa si culoare alba, care, sarate, se consuma ca gustare. In general este un produs industrial, si se vinde in pungute in mai multe varietati.
Remedii terapeutice
Intreaga planta a porumbului a fost folosita mult timp de indienii americani in scopuri medicale. Ceaiul din matase de porumb este un remediu pentru problemele diuretice: urinare dificila, dureroasa sau frecventa. Malaiul fiert in lapte se aplica pe arsuri, inflamatii, umflaturi. Amidonul de porumb, aplicat ca pudra, poate ameliora ranile usoare. Mamaliga amestecata cu ulei de ricin sau ulei de porumb este folosita pentru a vindeca iritatiile pielii.


Fisiere in arhiva (1):

  • Macinarea Cerealelor.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!