Management-ul Regiei Autonome de Transport a Bucureștiului

Introducere

Motivarea alegerii temei

Medicina muncii este specialitatea medicala care studiaza relatia om – munca, adaptarea omului la munca si adaptarea muncii la persoana care o efectueaza.

Medicina muncii se ocupa cu preventia , diagnosticarea si managementul bolilor profesionale si a celor legate de profesiune, a accidentelor de munca precum si cu promovarea sanatatii si productivitatii muncitorilor.

Medicina muncii a fost numita anterior medicina industriala, referindu-se strict la activitatile medicale din cadrul unitatilor industriale din diferite sectoare.Dupa cel de-al doilea razboi mondial, programele de medicina ocupationala au fost extinse si in alte sectoare precum unitati bancare, administrative, comerciale.

Astazi, complexitatea crescanda a proceselor industriale moderne, necesita o activitate medicala specifica sustinuta la locul de munca pentru rezolvarea problemelor de expunere la noxe profesionale extrem de variate, probleme de ergonomie a muncii, de promovare a sanatatii angajatilo.

Promovarea sigurantei si sanatatii profesionale, ca parte a imbunatatirii generale a conditiilor de munca, reprezinta o strategie importanta nu doar pentru asigurarea securitatii salariatilor, dar aceasta poate sa contribuie favorabil la cresterea productivitatii.

Salariatii sanatosi vor avea o motivatie a muncii superioara, o satisfactie mai mare si o contributie mai buna la realizarea produselor si furnizarea serviciilor, favorizand in general calitatea vietii personale si a societatii. Sanatatea, siguranta si bunastarea salariatilor sunt conditii pentru cresterea calitatii si imbunatatirii productivitatii – date importante pentru dezvoltarea generala socio-economica.

Medicina muncii este o specialitate medicala a viitorului. Este un domeniu aflat intr-o transformare si evolutie continua, odata cu avansurile stiintifice si tehnologice. Ea ofera practicianului provocari importante, dar si satisfactii deosebite.

Fiind absolventa a unei scoli sanitare postliceale si lucrand in acest domeniu al securitatii si sanatatii in munca, care a inceput sa i-a amploare si in Romania, am considerat ca este atat o provocare cat si potrivit sa elaborez o lucrare de licenta cu aceasta tematica , care sa vizeze strategii de imbunatatire a managementului serviciului de sanatate si securitate in munca. De asemenea am considerat ca cel mai bine pot analiza modul de functionare al acestui serviciu chiar in unitatea in care lucrez, RATB, cunoscand datele, procedurile si instructiunile care stau la baza desfasurarii activitatii in cadrul serviciului, in ideea imbunatatirii managementului acestei activitati specifice

CAPITOLUL I

Prezentarea Regiei de Transport a Municipiului Bucuresti

1.1 Date generale

Denumirea organizaţiei:

REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT BUCUREŞTI-RA

Statut juridic: REGIE AUTONOMĂ

Adresa: B-dul Dinicu Golescu nr.1, sector 1, Bucureşti.

Număr de înregistrare la Registrul Comerţului: J / 40 / 46 / 1991.

Cod fiscal: R 1589886

Cont bancar: RO45 RNCB 5030 0000 0003 0001.

Telefon: +401.314.71.30.

Fax: +401.311.05.95.

Subunităţi

Exploatarea Transport Autobuze – Municipiul Bucureşti, Str. Ilfov, nr.1-3.

Exploatarea Transport Electric – Municipiul Bucureşti, Calea Dudeşti, nr.184.

Exploatarea Instalaţii Energetice, Linii, Cale şi Clădiri – Municipiul Bucureşti, Şos. Giurgiului, nr.64.

Uzina de Reparaţii – Municipiul Bucureşti, Str. Dr. Grozovici, nr.4.

Centrul de Calcul – Municipiul Bucureşti, Str. Zambilelor, nr.4

Scurt istoric

În Bucureşti prima "Societate de tramvaie cu cai", a luat fiinţă în anul 1871, cu o linie de la Gara de Nord, pe calea Griviţei până la Piaţa Sfântul Gheorghe şi de aici, pe Calea Moşilor până la Obor.

La 9 decembrie 1894 s-a dat în exploatare prima linie de tramvaie cu tracţiune electrică din capitală, fiind dotată cu 8 vagoane motor şi 8 remorci.

La 14 aprilie 1909 „Legea pentru înfiinţarea unei societăţi comunale pentru construcţiunea şi exploatarea tramvaielor din oraşul Bucureşti” a pus bazele unei noi concesiuni numită „Societatea Tramvaielor Bucureşti” – STB, a cărei sarcină era electrificarea liniilor care foloseau tracţiunea animală, acţiune finalizată în anul 1929.

În anul 1923 au fost achiziţionate vagoane „THOMPSON-HOUSTON” şi două convertizoare de 1000 kw / unitate de la firma SIEMENS-SCHUCKERT.

În anul 1924 ia fiinţă primul laborator de psihologie experimentală aplicată din România.

În anul 1936, STB a obţinut exclusivitatea transportului călătorilor cu tramvaie şi autobuze pentru Bucureşti. Bucureştiul avea o suprafaţă de 31.000 hectare, inclusiv 12 comune suburbane pentru care asigura transportul. Parcul de autobuze era de 392 bucăţi (Renault, Chevrolet şi Henschel), funcţionând pe 22 trasee.

În anul 1937 se inaugurează Policlinica STB pentru salariaţii societăţii şi familiile lor. În această perioadă, STB avea case de odihnă la Techirghiol şi Timişul de Sus în exclusivitate pentru salariaţi şi familiile lor.