Managementul activităților în exploatația agricolă Mosteanu, comuna Schitu, județul Olt

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I. PREZENTAREA ELEMENTELOR TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND ANALIZA MANAGEMENTULUI ACTIVITATILOR DIN EXPLOATATIA AGRICOLA 6
1.1.CONTINUTUL ANALIZEI ECONOMICE 6
1.2. SPECIFICUL CERCETARII FENOMENELOR ECONOMICE 6
1.3.INDICATORII ANALIZEI 7
CAPITOLUL II. SCURTA PREZENTARE A EXPLOATATIEI AGRICOLE MOSTEANU, COMUNA SCHITU, JUDETUL OLT 9
2.1. AGRICULTURA JUDETULUI OLT 9
2.1.1. Asezarea geografica a judetului Olt 9
2.1.2.Structura productiei agricole. 9
2.1.3. Viitorul agriculturii judetului Olt 10
2.2. SCURTA PREZENTARE A EXPLOATATIEI AGRICOLE MOSTEANU, COMUNA SCHITU, JUDETUL OLT 11
2.2.1. Asezare, istoric, dotare 11
2.2.2. Conditiile de clima si de sol 13
2.2.3. Calculul dimensiunii economice a exploatatiei Mosteanu, com Schitu, judetu Olt 14
CAPITOLUL III. ANALIZA TEHNICO ECONOMICA A TEHNOLOGIEI CULTURILOR IN EXPLOATATIA MOSTEANU, COM SCHITU, JUDETUL OLT 16
3.1. ANALIZA TEHNICO ECONOMICA A TEHNOLOGIEI A CULTURII DE GRAU 16
3.1.1. Tehnologia culturii graului 16
3.1.2. Analiza tehnico economica a tehnologiei graului 19
3.2. ANALIZA TEHNICO ECONOMICA A TEHNOLOGIEI A CULTURII DE PORUMB 21
3.2.1. Tehnologia culturii porumbului 21
3.2.2. Analiza tehnico economica a tehnologiei porumbului boabe 23
3.3. ANALIZA TEHNICO ECONOMICA A TEHNOLOGIEI A CULTURII DE CULTURII DE FLOAREA-SOARELUI 25
3.3.1. Tehnologia culturii de floarea soarelui 25
3.3.2. Analiza tehnico economica a tehnologiei de floarea soarelui 26
3.4. ANALIZA TEHNICO ECONOMICA A TEHNOLOGIEI A CULTURII DE LUCERNA 28
3.4.1. Tehnologia culturii lucernei 28
3.4.2. Analiza tehnico economica a tehnologiei de lucerna 30
CAPITOLUL IV. CONCLUZII 34
BIBLIOGRAFIE 36

Extras din licență Cum descarc?

Una din cauzele ramanerii in urma a agriculturii o constituie fptul ca dimensiunea exploatatiilor este foarte mica.
Politica Agricola Comuna a avut in vedere, de la inceputurile ei, exploatatiile agricole medii de tip familial, fara sa de-zavantajeze exploatatiile de tip industrial. 
Politica aceasta s-a dovedit a fi una extrem de eficienta daca privim structura exploatatiilor agricole din tari precum Franta, Germania si Olanda. De exemplu, in Franta, la sfarsitul anului 2008, erau 326.000 exploatatii agricole (in 1988 erau 600.000) dintre care peste 50% cu dimensiunea situata intre 25-100 ha, 18% aveau o dimensiune intre 100-200 ha, iar 20% peste 200 ha. In Germania, suprafata medie a exploatatiilor agricole este de 25 ha, 75% dintre exploatatii fiind intre 10-50 ha, iar peste 100 ha sunt doar 9,18% (mai ales in Germania de est) . 
De-a lungul timpului s-au incercat mai multe forme de sprijin, dar nici renta viagera si nici pensionarea anticipata sau stabilirea tinerilor in mediul rural nu au dat rezultatele scontate in comasarea terenurilor.
Pentru a fi stimulati sa-si vanda terenul pe care il au in proprietate, cei care se retrag din agricultura pot sa primeasca, dupa un model care a functionat in Franta, contravaloarea productivitatii terenului pe care il vand; 
Avantajele pe care le-ar obtine statul dupa o astfel de interventie pe piata funciara ar fi: 
- formarea unui numar mare de ferme medii, deci a clasei de mijloc in mediul rural; 
- trecerea de la o agricultura de subzistenta la una antreprenoriala; 
- cresterea gradului de asociere si cooperare (prin posibilitatea ca, odata cu terenul, sa fie oferit tinerilor fermieri si un pachet cu utilaje agricole care sa deserveasca in comun mai multe asemenea ferme; sau, acestia sa fie coordonati pentru a se asocia in forme specializate pentru: aprovizionare de inputuri, depozitare sau prelucrare de produse si accesarea de instrumente financiare); 
- cresterea fortei de munca fiscalizate si a gradului de impozitarea a veniturilor provenite din agricultura. 
Judetul Old este un judet cu preponderenta agricola, cultivandu-se mari suprafete cu cereal si plante tehnice.Studiul de caz este intocmit in cadrul unei exploatatii agricole din judetul Olt, comuna Schitu -  exploatatia Mosteanu, in care se regasesc culturile ce predomina in intregul judet.Alegerea acestei exploatatii nu a fost intamplatoare, motivele care au stat la baza acestui studiu aufost detinerea acestei exploatatii, reusind prin acest studiu sa imi insusesc elementele teoretice de tehnologie a culturilor predominante in judet cat si asimilarea unor informatii suplimentare cu privire la managerierea unei exploatatii agricole.
In primul capitol am studiat elementele teoretico-metodologice ce fundamenteaza managementul activitatilor in cadrul unei exploatatii agricole si anume: descrierea continutului analizei economice , a fenomenelor economice si a cercetarii acestora si identificarea indicatorilor analizei si insusirea metodelor de calcul ce sunt utilizate in special in cadrul studiului de caz.
In cel de-al doilea capitol am facut o scurta descriere a judetului Olt, cu un accent special pe partea agricola prin exemplificarea evolutiei productiei agricole la principalele culturi si analiza informatiilor de diagnostic asupra viitorului agriculturii din acest judet.
In cea de-a doua parte a acestui capitol am facut o caracterizare a exploatatiei supuse studiului de caz prin localizare, dotare, istoric si calcularea dimensiunii economice a acesteia , in vederea incadrarii intr-una din categoriile stabilite prin UDE.
Capitolul trei este format din descrierea tehnologiilor de cultura si din analiza analiza tehnico-economica a acestora la culturile de grau, porum, floarea soarelui si lucerna. Indicatorii analizei utilizati sunt productiile medii si totale, veniturile , cheltuielile tehnologice si marja bruta.
Ultimul capitol reprezinta partea de concluzii, unde am sintetizat informatiile parcurse de-a lungul intregii lucrari si rezultatele obtinute din propriile interpretari.
CAPITOLUL I. PREZENTAREA ELEMENTELOR TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND ANALIZA MANAGEMENTULUI ACTIVITATILOR DIN EXPLOATATIA AGRICOLA
Termenul de analiza este de origine greaca si inseamna "a descompune in elemente componente".
Analiza reprezinta o metoda de cercetare generala bazata pe descompunerea unui obiect sau fenomen in partile lui componente, in elemente mai simple.
Cu ajutorul ei specialistii din toate domeniile cerceteaza lucrurile si fenomenele, adica: le descopera structura; le stabileste sau le verifica relatiile de cauzalitate; stabileste factorii care le genereaza; stabileste legile formarii si descompunerii lor; formuleaza pe aceasta baza decizii pentru activitatea de viitor.
1.1.CONTINUTUL ANALIZEI ECONOMICE
In toate domeniile analiza joaca rolul unui mijloc indispensabil si o metoda de cercetare.
Analiza economica poate fi definita ca cercetarea unui fenomen, proces sau activitate din punct de vedere economic, bazata pe descompunerea lui in elementele componente si pe studierea lor si a factorilor care il determina. Esentialul in analiza economica il constituie studierea relatiilor structurale, a relatiilor cauza efect.
Analiza economica s-a individualizat in ansamblul stiintelor economice, datorita particularitatilor analizei fenomenelor economice. In analiza economica se implica rolul insemnat al logicii, al puterii de abstractizare, al gandirii corecte care permite identificarea raporturilor de cauzalitate, de descoperire a conditiilor de formare si dezvoltare a unor fenomene economice.
Analiza economica a devenit o disciplina economica pentru ca are un obiect propriu de cercetare, reguli manageriale bazate pe concepte specifice economiei de piata, metode, tehnici si instrumente de cercetare.
1.2. SPECIFICUL CERCETARII FENOMENELOR ECONOMICE
Specificul cercetarii fenomenelor economice este determinat de urmatoarele aspecte:
-  acelasi efect poate fi produs de cauze diferite (exemplu reducerea profitului poate fi determinata de cresterea costurilor, reducerea pretului de vanzare ca urmare a unei calitati inferiaore si reducerea cantitatii vandute);
-  efecte diferite se pot combina dand o rezultanta a complexului de factori (abaterea unui fenomen este determinata de de suma influentelor factorilor directi);
-  complexitatea si intensitatea cauzei poate determina nu numai intensitatea fenomenului ci si calitatea lui (de exemplu scaderea productivitatii muncii poate fi determinata nu numai de insuficientele masuri de cointeresare materiala ci si de nivelul de calificare mai scazut al unor salariati);

Fisiere în arhivă (1):

 Managementul activitatilor in exploatatia agricola Mosteanu, comuna Schitu, judetul Olt.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

4. Alecu I.N.,2010,Agricultura principalelor tari membre ale Uniunii Europene-- model pentru agricultura Romaniei,CNCSIS-IOAN NIOLAE ALECU.pdf
5. Bilteanu Gheorghe, 2003, Fitotehnie, Editura Ceres, Bucuresti, vol. 2, pag. 13-61 
6. BUZDUGAN Gheorghe Lucian, 2011, Cercetari privind optimizarea tehnologiei culturii de rapita de toamna din incinta indiguita insula mare a BRAILEI, Rezumat teza doctorat, http://www.usamv.ro/fisiere/file/documente-de-invatamant/Buzdugan%20Gheorghe%20Lucian/rezumat%20romana.pdf
7. Bold, I., Buciuman E, Draghici M, Spatiul rural, Definire, Organizare, Dezvoltare, Ed. Mirton, Timisoara, 2003, p. 565.
8. Ceapoiu N. Metode statistice aplicate in experientele agricole si statistice, Ed.Agro-Silvica, Bucuresti 1968
9. Dona Ion, 2005, Dezvoltare rurala, USAMV Bucuresti
10. Draghici M., (autor-coordonator), s.a.,2004, Manual de management al fermei, MAPDR, Banca Mondiala, ANCA, Ed. Atlas Press, Bucuresti 
11. Lucian Luca (coordonator), Cristina Cionga, Daniela Giurca, Consolidarea exploatatiilor agricole, Proiect al Comisiei Nationale de Prognoza, cod SMIS 27153
12. ***Evidenta tehnico economica a exploatatiei agricole Mosteanu, com Schitu