Managementul in Biserica

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere.5
CAPITOLUL 1 
Repere teologice si practice, managementul relatiilor.9
1,1. Fundamentele teologice ale fiintei si misiunii Biserici.9
1.1.1.Cum definim Biserica: Fiintare si Devenire.9
1.1.2.Determinarile Bisericii, paralele culturale si referinte biblice.12
1.1.2.1.Paralele eleniste si din Vechiul Testament.13
1.1.2.2.Reprezentarile Bisericii in Noul Testament.13
1.2.Principii generale de organizare a Bisericii.16
1.2.1.Temelia Bisericii: domnia lui Hristos, Scriptura, darurile duhovnicesti, dragostea frateasca.16
CAPITOLUL 2
Repere esentiale ale resurselor si organizarii Bisericii.22
2.1.Importanta contextului inchinarii: spatiul si timpul.22
2.1.1.Problemele spatiului adiacent.23
2.1.2.Scurta istorie a arhitecturii bisericesti.25
2.2.Managementul timpului: eficienta si comunicare.30
2.2.1. Dimensiunile si modelele cresterii Bisericii.25
2.2.2.Modele de organizare generala a Bisericii.32
2.3.Mit si adevar cu privire la cresterea Bisericii.34
2.3.1.Dimensiunile cresterii Bisericii locale.39
Capitolul 2
Strategii dinamice de conducere a Bisericii.45
3.1.Importanta viziunii Bisericii.45
3.1.1.Pasi spre stabilirea unei viziuni.46
3.1.2. Comunicarea viziunii.48
3.2.Strategii concrete pentru sanatatea si cresterea Bisericii.49
3.2.1.Evitarea psihologiei de minoritate, a starii de subcultura.49
3.2.2.Rolul strategic al pastorului si al echipei de slujitori laici.57
3.2.2.1. Doua modele diferite de slujire pastoral.58
3.3. Lucrarea pastorala intre capcane si oportunitati.63
3.4.Criterii de evaluare a dinamicii Bisericii.66
CONCLUZII.72
BIBLIOGRAFIE.79


Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
Exista diverse feluri de a ne raporta la Biserica. Din punct de vedere filosofic si social ea poate fi analizata ca institutie internationala, cu forme locale si nat ionale; din punct de vedere al definirii religioase, ea este o institutie cu crez mesianic istoric, universalist, cu definire traditional exclusivista (Biserica afirma posibilitatea salvarii intregii omeniri, ins a doar prin jertfa mantuitorului Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu). In ciuda generozitatii acestui demers, uneori, in istorie, urmarirea acestor scopuri nu a insemnat doar initiative de pace ci a dus, din p acate, si la hotarari de razboi, de cruciade, de persecutii, inchizitie, etc.
Din punct de vedere al teologiei crestine Biserica este institutia teandrica (divina- umana) originata in jertfa rascumparatoare a lui Hristos si intrata in fiinta prin promisiuneal lui Dumnezeu Tatal, adica prin pogorarea Duhului Sfant asupra credinciosilor, in ziua Cincizecimii. Ea este orientata prin misiunea ei spre vestirea Impa ratiei lui Hristos si a mantuirii Sale si spre slujirea omenirii - dupa modelul lucrarii lui Hristos, pe care il reprezinta si il continua (slujire spirituala, sociala, medicala, economica, consiliere, etc.). Slujirea Bisericii este indeplinita spre gloria lui Dumnezeu, Creatorul, si se face prin darurile Duhului, prin maturizarea spirituala a celor credinciosi, prin dedicarea lor pentru o viata altruista, de iubire fata de oameni, prin anticiparea practica, in comunitate, a Imparatiei vesnice a lui Dumnezeu care va fi, in final, instaurata peste tot Pamantul, intr-un univers nou, re-creat.
Din punct de vedere practic, cercetarea vietii Bisericii poate iesi din limitele acestei cunoasteri teoretice si poate deveni descriptiv, critica - adesea, prin evaluarea slujitorilor Bisericii, a traditiilor ei, a impactului ei cultural si social, spiritual, a felului in care diversele Biserici (confesiuni, denominatii, culte, sau Biserici nationale), sau parohii si Biserici locale isi traiesc misiunea lor hristica, evanghelica.
Aceste tipuri de evaluari teoretice si practice ale fiintei si lucrarii spirituale s i sociale ale Bisericii nu reprezinta un demers nou, el este prezent in fiecare generatie, si in toate punctele de rascruce ale civilizatiei umane, care, de regula, includ si o re -evaluare de sine a Bisericii si o miscare de reforma sau innoire. Printre exemplele reprezentative s-ar putea include Reforma din sec. 15 -16 (Luther, Calvin, Zwingli, etc.), cu ecourile ei est-europene, cum ar fi initiativele innoitoare ale patriarhului de Constantinopol, Chiril Lucaris (1572-1638),1 sau, un alt exemplu, deschiderile mult mai tarzii, dar binevenite ale Bisericii Romano-Catolice - dupa Conciliul Vatican 2, din 1962-1964.2 Perioada contemporana, de inceput a mileniului 3 din istoria Bisericii, este marcata de intense dezbateri despre moralitatea clerului, celibatul preotilor catolici, despre slujirea femeilor la altar, despre dialogul ecumenic, despre confruntarea civilizatiilor crestine si islamice, despre integrarea minoritatilor de tot felul, etc. Toate aceste evaluari moderne ale Bisericii, criticile, dezbaterile contemporane asupra marturiei ei, demersurile de revitalizare a vietii si impactului misiunii Bisericii in lume se exprima prin ca utari intense a unei noi dinamici a Bisericii, atat la nivel global cat si la nivel local si urmaresc cresterea Bisericii - inxcalitate, influenta, numar, expansiunea ei (mis cari de tipul church growth si church expansion) sau revitalizarea si remodelarea lucrarii ei, a expresiei ei culturale, a misiunii ei (miscari de tip renastere spirituala, trezire spirituala sau remodelare postmoderna, cunoscuta sub numele de emerging church, etc.).3
Mai ales in mediul protestant, evanghelic, s-a impus treptat, spre sfarsitul sec. 20 si inceputul sec. 21, un nou gen de literatura eclesiologica, cu indrumari si discutii teologice si practice despre modalitatile in care ar putea Bisericile sa-si regaseasca o dinamica vie, cresterea, maturizarea, extinderea, multiplicarea, eficientizarea lucrarii lor. Preocuparea aceasta se manifesta atat din punct de vedere teologic, fundamental (reevaluarea, in termeni moderni, a esentei Bisericii) cat si la nivel de strategii, programe, proiecte de dezvoltare a Bisericilor. De fapt, s-ar putea afirma ca exist a o subtila tendinta de evitare a problemelor de definire generala si de organizare generala a vietii si misiunii Bisericii s i a Bisericilor, care au preocupat in secolele anterioare crestinii din diversele confesiuni (rasaritean ortodoxe, romano-catolice, protestante, neoprotestante), si de accentuare a studiului cat mai detaliat al modalitatilor de eficientizare a functionarii si dezvoltarii in sine a Bisericilor locale. Intr-un fel, aceasta preocupare reprezinta un reflex teologic crestin al preocuparii generale, din societate, pentru eficientizarea activitatii companiilor de orice fel, de la comert la mass-media, de la educatie la medicina, de la productie fizica la informatica, etc. 
1 Cf. G. A. Hadjiantoniou, Protestant Patriach: The Life of Cyril Lucaris (1572-1638), Richmond, VA: John Knox Press, 1961. 
2 W. Abbot, ed., The Documents of Vatican II, New York: American Press, 1966; Cf. Christopher Butler, The Theology of Vatican II, London: Darton, Longman, & Todd, Ltd., 1967; G. C. Berkouwer, The Second Vatican Council and the New Catholicism, trad. L.B. Smedes, Grand Rapids: Win. B. Eerdmans, 1965). 
3 W. Lobdell, ,,A How-To Kit for the Ministry", in Los Angeles Times, September 19, 2003, il citeaza pe R. Warren, pastor baptist intens implicat in proiecte si lucrari de crestere a Bisericii: 'Prima Reforma a clarificat ce crede Biserica - mesajul nostru si doctrina. Reforma curenta va clarifica ce face Biserica
- misiunea si scopul nostru pe Pamant." cf. L. Sweet, Soul Tsunami: Sink or Swim in the New Millenium Culture, Grand Rapids, MI: Zondervan, 1999, L. Sweet, Brian D. McLaren, J. Haselmayer, A is for Abductive: The Language of the Emerging Church, Grand Rapids, MI: Zondervan, 2003; B. McLaren, The Church on the Other Side: Doing Ministry in the Postmodern Matrix, Grand Rapids, MI: Zondervan, 2000; D. Kimball , R. Warren , B. McLaren, The Emerging Church, Grand Rapids, MI: Zondervan, 2003, etc.
Pluridisciplinaritatea isi spune cuvantul - si intalnim un amestec interesant de metode in evaluarea vietii Bisericii: metode sociologice, psihologice, metode de imagine, metode din lumea studiilor de comunicare, paradigme din lumea agriculturii. Contextul pluralist si postmodern al culturii contemporane constituie un factor favorizant pentru acest caracter interdisciplinar si pentru deplasarea dinspre esenta inspre detalii, dinspre teologic inspre social si individual, dinspre fundamente spre analiza functiona rii eficiente a Bisericii. De fapt, in spatele cautarilor de eficientizare si reinnoire a vietii Bisericii se ascund preocupari fundamentale privitoare la sensul istoriei, la mantuirea neamului omenesc, la pregatirea si asteptarea venirii in glorie, a doua oara a mantuitorului Isus Hristos.


Fisiere in arhiva (1):

  • Managementul in Biserica.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!