Managementul în mass-media

Cuprins licență Cum descarc?

CAPITOLUL I GENERALITATI, SERVICIILE MASS-MEDIA
1.1 MANAGEMENTUL SERVICIILOR . 5
1.2 SERVICIILE MASS-MEDIA .10
1.3 GLOBALIZAREA PIETEI MASS-MEDIA ...14
CAPITOLUL II MANAGEMENTUL TELEVIZIUNII LOCALE -  DAREGHINTV
2.1 MANAGERUL TELEVIZIUNII LOCALE 20
2.1.1 VENITURILE PROPRII ALE TELEVIZIUNII LOCALE 23
2.1.2 MANAGEMENTUL EMISIUNILOR 27
2.1.3 PERSONALUL TELEVIZIUNII 28
2.2 AUDIENTA TELEVIZIUNII LOCALE .30
2.3 INFLUENTA MEDIULUI EXTERN ASUPRA UNEI TELEVIZIUNI.33
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ -  EMISIUNEA CONCURS ,,POT SA FIU O STEA"
3.1 IMPLEMENTAREA UNEI EMISIUNI CONCURS ..41
3.2 PERSONALUL NECESAR DESFASURARII EMISIUNII ..42
CONCLUZII 43
BIBLIOGRFIE ...45
ANEXE 46

Extras din licență Cum descarc?

CAPITOLUL I - GENERALITATI
1.1 Managementul Serviciilor
Definirea conceptului de serviciu este o problema dificila datorita extremei eterogenitati
a pietei serviciilor.
Cele mai multe definitii enunta una sau mai multe caracteristici ale serviciilor, care le diferentiaza de produsele tangibile. Alte definitii pun accentul pe utilitatile, avantajele sau satisfactiile produse de activitatile de servicii sau pe schimbarile determinate de acestea asupra
bunurilor, persoanelor sau relatiilor sociale. Exista si definitii negative ale serviciilor, care le definesc prin ceea ce sunt (prin excludere).
Cu toate ca nu exista, pana in prezent, o definitie ,,perfecta" a serviciilor, definirea serviciilor reprezentand ,,o activitate umana cu un continut specializat, avand ca rezultat efecte utile, imateriale si intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale" apare satisfacatoare in incercarea de a delimita serviciile de bunurile materiale.
Serviciul se creeaza pe masura prestatiei, neexistand decalaj in timp intre prestatia ca atare si consumul rezultatului sau.
Din cauza acestui fapt, serviciul nu e nici stocabil, nici exportabil, el nu poate fi aratat; singurele informatii referitoare la efecte pot fi o marturie a serviciului. El este din aceasta cauza imaterial, chiar daca suportul sau poate avea un continut material foarte precis (se vorbeste astazi, la nivelul intreprinderilor, de active nemateriale). Informatica este, spre exemplu, suport serviciilor "foarte" imateriale.
De exemplu, nu putem arata o calatorie inainte ca ea sa fi avut loc, putand totusi sa dam informatii cu privire la itinerar, mijloacele de transport, hoteluri, activitatile propuse, peisajele
intalnite. Calatoria insasi se va construi pe masura derularii sale de catre consumator (emotii, amintiri, relatii cu alte persoane, etc.) pornind de la mijloacele care ii sunt puse la dispozitie.
De aceea prestatorul nu stapaneste elementele performantei, calitatii serviciului si ale rezultatului. Mai mult, din faptul constructiei serviciului pe parcursul intregului proces, performanta si calitatea nu pot interesa in mod unic rezultatul, dar trebuie sa fie prezente pe parcursul intregului proces. Prestatorul si consumatorul sunt responsabili de calitatea rezultatului; totusi, mijloacele puse la dispozitie si experienta producatorului-prestator sunt garantii ale performantei. Calitatea rezultatului depinde deci de calitatea coprestatiei (coproductiei). Doua servicii identice (de invatamant, de sanatate, etc.) pot ajunge la rezultatele diferite.
In economia mondiala contemporana serviciile capata un rol distinct, de motor principal si de sustinere prin crearea de venituri substantiale pentru natiunile lumii. Rolul deosebit al serviciilor pentru productia materiala se exercita in prezent nu numai prin intermediul serviciilor numite ,,productive" ( care sunt legate direct de productia fizica: comercializarea bunurilor, serviciile de transport si comunicatii utilizate in producerea de bunuri) , ci si prin servicii ,,nemateriale" de sustinere indirecta a productiei (de pilda asigurarile, serviciile bancare, transportul de persoane etc.). De asemenea, activitati ca educatia, instruirea, formarea profesionala, ocrotirea sanatatii conditioneaza actul productiv social iar cercetarea stiintifica se integreaza acestuia.
In cazul serviciilor, piata este de o eficienta scazuta si nu functioneaza dupa aceleasi modalitati ca in cazul bunurilor. Exista efectiv o slaba transparenta in materie de pret (tarif) al serviciilor. Nu se poate defini o unitate a serviciului si nici specificatiile tehnice ce ar putea-o compune.
Piata e ineficienta datorita asimetriei de informatie care exista la doua nivele, intre producator si consumator, acesta din urma vazandu-se "delegat" la servicii de care nu are cu adevarat nevoie. Dar asimetria exista, de asemenea, si in alt sens, caci producatorul nu poate prevedea comportamentul consumatorului si nici sa-l controleze. Concurenta intre servicii se reflecta mai mult in imagine decat in pret. Piata nu mai constituie locul de intalnire privilegiat intre ofertantul de servicii si cumparator. Cumparatorul devenit consumator si coprestator utilizeaza piata intr-un mod diferit. Rolul negocierii si al definirii serviciului ocupa aici un loc
important, astfel ca informatiile asupra capacitatilor ofertantului sa conduca la o productie de servicii de calitate.

Fisiere în arhivă (1):

 Managementul in Mass-Media.pdf

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

5. Roger Schmenner - Matricea serviciilor -1986.
6. Mediafax, Anuarul de media si advertising 2005, Ed. Mediafax, Bucuresti 2005
7. Mediafax.ro, Veniturile din publicitate ale presei americane, din nou in scadere, 23 noiembrie 2009, http://www.mediafax.ro/cultura-media/veniturile-din-publicitate-ale-presei-americane-dinnou- in-scadere-5126376
8. Petcu M., Istoria jurnalismului si a publicitatii in Romania, Ed. Polirom, Iasi, 2007
9. Rachieru A. D., Globalizare si cultura media, Institutul European, Iasi, 2003
10. Romania Libera, Presa online contra cost si alte idei pentru salvarea publicatiilor germane de efectele crizei, 17 august 2009, http://www.romanialibera.ro/media/a162601-presa-online-contracost- si-alte-idei-pentru-salvarea-publicatiilor-germane-de-efectele-crizei.html
11. Simion C. (coord.), Ghidul managerului de presa, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2007
12. Teodorescu A., Romtelecom are 500.000 de utilizatori pentru televiziunea digitala, 17 aprilie 2008, http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/40734/Romtelecom-are-500-000-deutilizatori- pentru-televiziunea-digitala.html
13. Zeca-Buzura D., Jurnalismul de televiziune, Ed. Polirom, Iasi, 2005
14. http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/36521/Cele-mai-tari-mutari-din-piata-mediaromaneasca-in-2007.html
15. www.CNA.ro
16. www.ActiveWatch.ro
17. Open Society Institute si colab., Televiziunea in Europa - Editia 2008, www.mediapolicy.org/tv-across-europe/follow-up-reports-2008-country/romania onlyromanianfull-web.pdf/at_download/file
18. Coman Mihai, "Manualul de jurnalism" -  pagina 68
19. http://www.tvr.ro/mari-romani--pareri-pro-si-contra_2122.html#view