Managementul Inovarii

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I Aspecte generale privind sistemele, procesele si potentialul tehnologic al intreprinderilor. 5
I.1 Sisteme tehnologice si sisteme de fabricatie 5
I.2 Procese tehnologice - definitie si clasificare 9
I.3 Potentialul de competivitate tehnologica al unei intreprinderi. 12
CAPITOLUL II Inovarea - proces fundamental in cadrul unei intreprinderi 15
II.1 Factori ce determina inovarea la nivelul unei intreprinderi. 15
II.2 Activitatea de cercetare - dezvoltare (R&D). 21
II.2.1 Locul si rolul activitatii de cercetare-dezvoltare. 21
II.2.2 Interfata dintre cercetare-dezvoltare (R&D) si marketing 27
II.2.3 Evaluarea activitatii de cercetare-dezvoltare 36
II.3 Tehnici si metode de prognoza tehnologica. 48
CAPITOLUL III Tehnologia si strategia unei intreprinderii 70
III.1 Avantaje concurentiale ale unei intreprinderi din punct de vedere tehnologic. 70
III.2 Veghea tehnologica. 76
III.3 Implicatiile tehnologiilor asupra calitatii proceselor si serviciilor 84
III.4 Strategia tehnologica a unei intreprinderi. 99
III.5 Pozitionarea strategica a unei intreprinderi 105
CAPITOLUL IV Aspecte privind managementul inovarii la S.C. AEROSTAR S.A. BACAU 112
IV.2. Evaluarea potentialului tehnologic al S.C. AEROSTAR S.A. BACAU 119
IV.3. Evaluarea activitatii de cercetare-dezvoltare la S.C. AEROSTAR S.A. BACAU 121
III.4. Cerinte tehnologice speciale privind protectia mediului 124
III.5. Elaborarea unei prognoze tehnologice la S.C. AEROSTAR S.A Bacau 126
III.6. Analiza strategiei tehnologice la S.C. AEROSTAR S.A Bacau. 128
CONCLUZII SI PROPUNERI 130
BIBLIOGRAFIE 134

Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I Aspecte generale privind sistemele, procesele si potentialul tehnologic al intreprinderilor.
I.1 Sisteme tehnologice si sisteme de fabricatie
Prin sistem intelegem un ansamblu de elemente dependente intre ele si formand un intreg organizat, care pune ordine intr-un sistem de gandire, reglementeaza clasificarea materialului intr-un domeniu al stiintelor sau face ca o activitate practica sa functioneze conform scopului urmarit. Conform unei alte definitii, un sistem este un ansamblu organizat, perceput ca un intreg prin intermediul relatiilor ce leaga elementele intre ele, definitie ce poate fi ilustrata intr-un sistem sugestiv ca in figura.1.1
Studiul sistemic nu reprezinta doar o schimbare de metoda sau doar o moda. Se introduce un concept unitar, care datorita faptului ca pune pe primul plan relatiile si nu obiectele, face ca studiul sa se poata realiza independent de natura concreta a procesului studiat. Un alt mare avantaj este acela ca se deplaseaza efortul de conceptie de la elementul izolat la ansamblul care il contine. Un studiu sistemic va evidentia modularitatea sa; pornind de la ideea ca sistemul este definit prin relatiile dintre parti se ajunge imediat la concluzia ca unele parti pot fi schimbate, ceea ce reprezinta o cale de introducere a noului cu un minim de elemente de noutate dar cu efecte care pot fi foarte mari. Poate cel mai mare avantaj al studiului sistemic este acela ca analiza care se face este o analiza dinamica, intrucat relatiile si conexiunile intre parti sunt evident mult mai dinamice decat elementele materiale ale partilor.
Conform definitiilor de mai sus, un sistem se caracterizeaza prin structura, prin functiuni si prin insusiri. Un sistem tehnologic, care isi propune sa realizeze un produs, poate fi ilustrat, la modul general, asa cum se prezinta in figura 1.2 unor intrari Xi, care sunt supuse unor transformari in interiorul sistemului, le corespund iesiri Yj.
x (i) y (j)
i = 1,..n j = 1,..,m 
Figura 1.2 - Formularea generala a unui sistem
Dupa modul in care sunt structurate componentele sistemului in raport cu intrarile si iesirile distingem doua structuri de baza, cea diacronica si cea sincronica. De cele mai multe ori sistemele reprezinta o combinatie, cum ar fi sistemul de productie fig.1.3 
Figura 1.3-Sistemul de productie
sau unul din subsistemele sale si sistemul de fabricatie fig.1.4, ale carui subsisteme: logistic, efector si de control alcatuiesc o structura diacronica ce se afla intr-o relatie de structura sincronica cu subsistemul de comanda.
Figura 1.4-Sistemul de fabricatie
Principalele insusiri sunt:
- integritatea: sistemul prezinta caracteristici specifice, care sunt conferite de infractiunile dintre elemente si care sunt altele decat suma caracteristicilor elementelor componente. Unele dintre aceste caracteristici sunt integral noi, altele provin din potentarea reciproca a caracteristicilor partilor (sinergism).
- autostabilizarea: proprietatea sistemelor de a-si mentine o anumita stare, prin adaptare fata de perturbatii exterioare. De fapt, autostabilizarea nu este o proprietate a tuturor sistemelor. Sub aspectul autostabilizarii ele se impart in:
Modul de reactie se poate de regula controla prin conceptia sistemului si de cele mai multe ori sistemele de tip industrial se proiecteaza pentru a functiona cu reactie negativa, ceea ce explica citarea autostabilizarii printre insusirile generale ale sistemelor.
- autoorganizarea: proprietatea sistemului de a-si crea, in situatii noi, structuri stabile bine adaptate noii situatii. Exista insa intotdeauna un "prag" al valorii perturbatiei, peste care autostabilizarea si autoorganizarea nu se mai manifesta. Sistemul fie ca se distruge fie ca evolueaza spre o alta stare, care la randul sau se poate autostabiliza si organiza, dar care este total diferita de cea de la care s-a plecat.
- ierarhizarea: orice sistem este parte a unui sistem mai mare, in cadrul caruia functioneaza ca un subsistem; de asemenea partile componente ale sistemului (subsistemele sale) au si ele structura sistemica, putand fi tratate ca sisteme independente. Operatia de ierarhizare poate fi continuata aproape oricat de mult in sus si de asemenea in jos Desigur ca in practica ierarhizarea functioneaza doar pana la nivelul semnificativ in cazul studiului de efectuat. 
Sistemul tehnologic
Ansamblul tehnologiilor dintr-o anumita perioada de timp formeaza fara indoiala un sistem, in cadrul caruia putem stabili legaturi pe orizontala, intre natura materiilor prime si utilajele folosite la prelucrarea lor, intre cantitatile, dimensiunile produselor si randamentele cu care ele sunt realizate. Orice dezechilibru aparut conduce, ca urmare a proprietatilor de autostabilizare si autoorganizare la o schimbare a sistemului (de pilda descoperirea cimentului, cu efecte mult mai ample decat simpla reorganizare a industriei materialelor de constructii, a energeticii nucleare care nu a insemnat doar gasirea unei noi forme de energie primara, etc.). Aceste schimbari se realizeaza de regula in sensul progresului domeniului sub aspectul performantelor.

Fisiere in arhiva (1):

 Managementul Inovarii.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?