INTRODUCERE Lucrarea de faţă a fost concepută plecând de la importanţa deosebită pe care cred că munca în echipă o are pentru succesul unei organizaţii, în general şi pentru Poliţie în special, în susţinerea acestui crez încercând să aduc argumente. În cadrul primului capitol sunt studiate şi prezentate conceptul şi noţiunea de grup, social dar şi profesional, caracteristicile, formarea şi structura grupului de muncă. Şi pentru ca managementul e domeniul din perspectiva căruia am tratat subiectul, în finalul capitolul se regăsesc aspecte despre conducerea grupurilor de muncă şi particularităţile grupurilor din cadrul Poliţiei Române. Plecând de la realitatea de zi cu zi ce ne este oferită prin comunicări directe, de la activitatea practică desfăşurată în mediul social şi poliţienesc, în care munca de echipă este primordială pentru obţinerea succesului, în cuprinsul capitolului al doilea al lucrării, se regăsesc definiţii ale conceptului de echipă, natura şi evoluţiei acesteia, exemplificată prin prezentarea experimentului de la Howthorne al lui Mayo, care a stat la baza dezvoltării muncii în echipă. După ce am prezentat modul de formare al unei echipe, citându-l pe Bruce Tuckman am completat lucrarea cu fazele de dezvoltare cu care se confruntă fiecare echipă în procesul evoluţiei ei. De asemenea, trebuie adus în discuţie şi faptul ca deşi munca în echipă este cheia succesului unei organizaţii, aceasta prezintă şi o serie de dezavantaje, dintre care, cele mai importante consider că ar fi: timpul pe care construirea unei echipe eficiente îl cere, conflictele care pot apărea în cadrul unei echipe precum şi sentimentul redus de satisfacţie personală pe care îl poate simţii un membru al unei echipe la finalul unui proiect. Nu în ultimul rând, poate cel mai important aspect este diferenţa dintre grup şi echipă, concluzia studierii diferenţelor conceptuale fiind aceea că relaţia care există între cele doua moduri de organizare este una de incluziune a echipei în grup, toate echipele fiind grupuri, reciproca nefiind neapărat adevărată. Presupunând că echipa este deja formată, râmane de stabilit comportamentul pe care trebuie să îl aibă fiecare membru în raport cu managerul, cu ceilalţi membrii ori faţă de scopul echipei şi al organizaţiei pe care o reprezintă, aspecte care se regăsesc în cuprinsul capitolului trei al lucrării, unde este prezentată importanţa personalităţii, percepţiilor, atitudinilor şi aptitudinilor atât a membrilor, dar mai ales a managerului, aflândun-ne pe tărâmul managementului, al conducerii. Managementul poate fi definit ca abilitatea unei persoane de a exercita un tip de influenţă prin intermediul comunicării şi al autorităţii cu care este investit asupra altor persoane, orientându-le spre îndeplinirea anumitor obiective. Această definiţie a managementului a stat la baza elaborării ultimului capitol, care se referă la conducerea unei echipe de muncă. Vor fi întâlnite aici definiţiile conduceri, ale autorităţii, puterii şi influenţării, precum şi calităţile esenţiale ale unui lider dar şi problemele cu care acesta se poate confrunta în cadrul activităţii de conducere. Lucrarea este elaborată, aşadar, în ideea de a scoate în evidenţă coordonatele importanţei unei conduceri cât mai eficiente a echipelor de lucru într-o organizaţie, deoarece, organizaţia fiind o asociație de oameni cu concepții sau preocupări comune, uniți conform unui regulament sau unui statut, în vederea depunerii unei activități organizate, este locul în care indivizii îşi petrec marea parte a timpului lor cu oameni care le influenţează în mod semnificativ viaţa. CAPITOLUL 1 GRUPUL DE MUNCĂ ÎN ORGANIZAŢII 1.1 Conceptul de grup. Ce este grupul de muncă? Grupurile umane reprezintă o realitate inevitabilă pentru individ şi societate. În afara grupurilor, individul uman nu poate trăi decât temporar şi nu poate ajunge fiinţă umană propriu-zisă. Procesul de socializare se desfăşoară în grupuri şi colectivităţi umane(familie, grădiniţă, şcoală,serviciu etc.), iar entităţile biologice lipsite de acest proces, nu numai că nu devin fiinţe sociale complexe, dar nu au nici caracteristicile fundametale ale omului: vorbire, gândire abstractă, mers biped. Experienţele nefericite ale copiilor crescuţi în sălbăticie, sau chiar în societate, dar izolaţi, dovedesc din plin lucrul respectiv. Din punct de vedere psihosociologic, grupul poate fi definit ca un ansamblu de persoane între care există legături integrative de tip funcţional, comunicativ, afectiv şi normativ. Membrii grupului au scopuri comune, desfăşoară activităţi comune, comunică şi stabilesc relaţii care au o anumită evoluţie în timp. Prin natura sa, societatea umană are o organizare grupală, fiind formată din grupuri mari (popoare, etnii, clase sociale) care includ diverse alte tipuri de grupuri mijlocii şi mici (colective de muncă, clase de elevi, grupuri de prieteni, familii, cupluri). Fiecare individ aparţine de-a lungul vieţii mai multor astfel de grupuri. Deşi aparţin aceluiaşi grup social mare (cetăţenii unui oraş, ai unei ţări) persoanele aflate întâmplător într-un loc public - stadion, compartiment de tren etc. pot comunica, pot coopera în acţiuni comune, pot stabili relaţii pasagere de simpatie / antipatie, fără a constitui, în sensul definiţiei de mai sus, un grup, deoarece unui astfel de ansamblu de persoane îi lipsesc una sau mai multe din trăsăturile definitorii ale grupului: scop, activitate, valori, norme comune, durata în timp a relaţiilor. O astfel de aglomerare incidentală sau grupare spontană, indiferent de mărimea ei, poate fi considerată, din punct de vedere psihosociologic, mulţime, gloată, dar nu grup
1. Adler, A., Cunoaşterea omului, Editura Iri, Bucureşti, 1996 2. Androniceanu, Armenia, Managementul schimbărilor. Valorificarea potenţialului creativ al resurselor umane, Editura All Educational, Bucureşti, 1998 3. Arădăvoaice, Gheorghe, Liderul şi munca în echipă, Editura Antet, Bucureşti, 2008 4. Belbin, Meredith, Team roles at work, 1993 5. Bennis, W., Nanus, B., Liderii: Strategii pentru preluarea conducerii, Editura Business International Press, Bucureşti, 2000 6. Bogathy, Zoltan, Manual de psihosociologie a muncii şi organizaţională, Editura Polirom, Bucureşti, 2004 7. Buzărnescu, Ştefan, Introducere în sociologia organizaţională şi a conducerii, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1995 8. Certo, S., Managementul modern, Editura Teora, Bucureşti, 2002 9. Chelcea, S., Psihologie. Teorii, cercetări, aplicaţii., Editura Polirom, Iaşi, 2008 10. Clement , J., Leadership-ul executiv, Editura Arlington, SUA, 1991 11. Cole, G., A., Managementul personalului, Editura CODECS, Bucureşti, 2000 12. Cornelius, Helena, Faire, Shoshana, Ştiinţa rezolvării conflictelor, Editura Ştiinţă şi Tehnică S.A, Bucureşti, 1998 13. Cornesc, Viorel, Bonciu, Cătălina, Managementul resurselor umane, Editura Trei, Bucureşti, 1999 14. Cornescu, V., Mihăilescu. I., Stanciu, S., Managementul organizaţiei, Editura All Beck, Bucureşti, 2003 15. Cristea, Dumitru, Structurile psihosociale ale grupului şi eficienţa acţiunii, Editura Academiei, Bucureşti, 1984 16. Dagot, Lionel, Experimente de psihologie organizaţională. Optimizarea relaşiilor la locul de muncă, Editura Polirom, Iaşi, 2010 17. Deaconu, A., Podgoreanu, S., Raşcă, L., Factorul uman şi performanţele organizaţiei, Editura ASE, Bucureşti, 2004 18. Domokos, Ernö, Management ieri, azi, mâine, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999 19. Druker, Peter, Societatea poscapitalistă, Editura Image, Bucureşti, 1999 20. Graham, H., T. , Bennett. R. Human Resources Management, 1995 21. Haminghton, J., S., Management total în firma secolului 21, Editura Teora, Bucureşti, 2000 22. Herseni, Traian , Psihologia organizării întreprinderilor industriale, Editura Academiei, Bucureşti 23. Johns, Gary, Comportamentul organizaţional, Editura Economică, Bucureşti, 1998 24. Katzenbach, J., R. , Smith, D., K.., The wisdom of teams. Creating the high-performance organization, 1993 25. Lefter, V., Manolescu, A., Deaconu, Al., Managementul resurselor umane, Editura Holding Reporter, Bucureşti, 2008 26. Lencioni, Patrick, Cinci disfuncţii ale muncii în echipă, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2007 27. Maxwell, John, C., Descoperă liderul din tine, Editura Amaltea, Bucureşti, 2001 28. Maxwell, John, C., Totul despre lideri, atitudine, echipă, relaţii, Editura Amaltea, 2005 29. Maxwell, John, C., Cele 17 legi ale muncii în echipă, Editura Amaltea, Bucureşti, 1999 30. Maxwell, John, C., Leadership de aur, Editura Amaltea, 2010 31. Moles, Abraham, Sociodinamica culturii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1974 32. Neculau, Adrian, Dinamica grupurilor, Editura Humanitas, Bucureşti, 2001 33. Prună, Ştefan, Managementul organizaţiei poliţiei, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2012 34. Robbins, Stephen, Essentials of Organization Behaviour, 2005 35. Rusu, Costache, Vocu, Monica, ABC-ul managerului, Editura Gh. Asachi, Iaşi, 1993 36. Stanciu, C., Rezolvarea creativă a problemelor în echipă, Editura University Press, 2006 37. Stemberg, Robert, Manual de creativitate , Editura Polirom, Iaşi, 2002 38. Tuckman, B., Stages of Small Group Developement Revisited, Group and Organisational Studies, 1997 39. Vlăsceanu, L., Zamfir, C., Dicţionar de Sociologie, Editura Babel, Bucureşti, 1996 40. Vlăsescu, Mihaela, Psihologia organizaţiilor şi a conducerii, Editura Paideia, Bucureşti, 1993 41. Voicu, Costică., Prună, Ştefan, Managementul organizaţional al Poliţiei, Editura MEDIAUNO, 2007 42. West, Michael, Lucrul în echipă, Editura Polirom, Bucureşti, 2005 43. Zlate, Mielu, Tratatat de psihologie organizaţional-managerială, Editura Polirom, Iaşi, 2004 44. Zlate, Mielu, Psihologia muncii-relaţii interumane, Editura EDP, Bucureşti, 1981 45. Zorlăţean, T., Burduş, E., Managementul organizaţiei, Editura Holding Reporter, Bucureşti, 1996
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
