INTRODUCERE Satisfacţia locului de muncă este rezultatul de împlinire a unor necesităţi, se bazează pe recunoaşterea şi aprecierea pozitivă a modului de desfăşurare a unei activităţi. Acest proiect s-a născut din dorinţa unei studente cu slujbă, de a întelege ce se ascunde „dincolo”,fără a deţine o bază de date a firmei, ci doar informaţii căpătate de-a lungul timpului petrecut in cadrul firmei S.C.SELECT GRUP S.A. Bazat mai mult pe intuiţie, el nu este lipsit de autenticitate, este modul de interpretare a informaţiilor şi evenimentelor prin prisma manualelor de management şi înţelegerea lor prin modul de funcţionare a firmei. Prin această lucrare mi-am propus să definesc conceptul de satisfacţie în muncă a angajaţilor, să găsesc instrumente manageriale de creştere a gradului de satisfacţie a salariaţilor şi metode de analiză a gradului de satisfacţie a salariaţilor, printr-un studiu de caz. În introducere este argumentată actualitatea temei de cercetare, sunt precizate scopul cercetării, noutatea ştiinţifică, importanţa teoretică a acestei teme şi prezentarea succintă a capitolelor. Capitolul 1 : Gradul de satisfacţie al salariaţilor prezintă bazele teoretice ale procesului de satisfacţie a angajaţilor în cadrul unei firme prin motivaţie, selecţia şi încadrarea muncii cât şi relaţiile cu angajaţii. Capitolul 2: Metode şi modele de analiză a gradului de satisfacţie a salariaţilor ţi instrumente manageriale de creştere a gradului de satisfacţie a angajaţilor debutează cu analiza gradului de satisfacţie a salariaţilor printr-o comparare a unor studii privind gradul de satisfacţie . Capitolul 3: reprezintă analiza propriu-zisă a gradului de satisfacţie a salariaţilordin cadrul firmei S.C.SELECT GRUP S.A. şi instrumente manageriale de creştere a gradului de satisfacţie a salariaţilor prin modul de înfiinţare, istoric, domeniul de activitate şi ulterior o cercetare privind gradul de satisfacţie a angajaţilor la S.C. SELECT GRUP S.A. CAPITOLUL 1.GRADUL DE SATISFACŢIE A SALARIAŢILOR 1.1.MOTIVAŢIA Motivaţia reprezintă esenţa acţiunilor noastre, variabila care indică comportamentul şi viaţa de zi cu zi. Totalitatea acţiunilor motivate de un ansamblu de factori care activează, energizeazăşi suţin comportamentul nostru.Motivarea semnifică determinarea unei persoane să se deplaseze in direcţia care dorim pentru obţinerea rezultatului dorit. A te motiva pe tine insuţi semnifică să-ţi stabileşti singur direcţia de înaintare, după care să adopţi o cale de acţiune care să garanteze că vei ajunge în locul sau poziţia care ţi-ai propus-o. Motivarea este un comportament dirijat spre scopuri. Oamenii sunt motivaţi atunci cand se aşteaptă ca o anumită cale de acţiune să-i conducă la atingerea unei ţinte şi obţinerea unei recompense preţuite satisfăcându-le nevoile. Cei mai mulţi dintre noi simţim nevoia să fim motivaţi din exterior. Managerii continuă sa aiba o atribuţie majora pentru a-şi utiliza aptitudinile de motivare, pentru a-i determina pe salariaţi să dea tot ce au mai bun şi pentru a valorifica judicios etapele motivaţionale asigurate de organizaţie. Pentru a evidenţia acest lucru este necesar să fie înţeles procesul motivaţiei, ce tipuri diferite de motivaţie există şi cum îşi îndeplinesc rolul. Motivaţia de muncă se regăseşte în două moduri, în primul mod oamenii pot să se motiveze pe ei înşişi prin căutarea, găsirea şi efectuarea unei munci de natură să le satisfacă nevoile sau măcar să-i cfacă să creadă că obiectivele lor vor fi îndeplinite, iar în al doilea mod, oamenii pot fi motivaţi prin management, prin elaborarea unor metode cum ar fi lauda, renumerarea, promovarea. Se identifică două tipuri de motivaţie, conform concepţiei realizate iniţial de Herzberget.al. (1957) : -Motivaţia intrinsectă – elemente care îi determină pe oameni să acţioneze într-un anume mod sau să se deplaseze într-o direcţie. Printre aceşti factori se evidenţiază responsabilitatea ( certitudinea că munca ta este foarte importantă şi că ai puterea de control asupra propriilor tale resurse) , autonomia (puterea de a acţiona), probabilitatea de utilizare, dezvoltare a aptitudinilor şi capacităţilor, o muncă foarte incitantă şi interesantă, oportunităţi de avansare. -Motivaţia extrinsectă- se realizează cu oameni sau pentru ei în ideea de a-i motiva. Se regăsesc recompensele, spre exemplumajorarile salariale,renumerarea, laudele sau promovarea, dar şi pedepsele, identificate prin măsurile disciplinare, reţinerile din salariu sau criticile. TEORIILE MOTIVAŢIEI Cele mai importante teorii ale motivaţiei sunt clasificate: -Teoria instrumentalităţii, în care se precizează că recompensele sau pedepsele(„morcovii” şi „beţele”) sunt considerate stimulente pentru a-i determina pe oameni să se comporte sau să acţioneze în forme dorite. -Teoria conţinutului sau substanţei de fond, se axează pe esenţa motivaţiei. Această teorie demonstrează că motivaţia se referă în esenţă la întreprinderea acţiunilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor şi descoperă principalele necesităţi care influenţează comportamentul. Teoria necesităţilor a fost compusă de Maslow (1954), iar Herzberg ( 1957), in teoria sa bifactorială, enunţă necesităţi pe care le denumeşte „factori de satisfacţie”.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
