Managementul veniturilor bugetare ale autorităților locale - Primăria Comanești-Bacău

CAPITOLUL I

REGLEMENTAREA UNITARĂ

A IMPOZITĂRII VENITURILOR ÎN ŢARA NOASTRĂ

1.1. NECESITATEA ELABORĂRII

REGISTRULUI TAXELOR FISCALE ŞI NEFISCALE

ŞI A PROGRAMULUI INFORMATIC UNITAR LEGISLATIV

Sunt cazuri în care, de ani de zile, organele fiscale din teritoriu nu pot trece la impunerea unor venituri, deosebit de mari, realizate de unele persoane fizice sau juridice, din cauza neclarităţilor legislative.

Neclarităţile legislative, existenţa unui număr mare de articole de lege, dintre care cele mai impor¬tante susceptibile de interpretări diferite, chiar diametral opuse, generează numeroase şi grave efecte negative pe plan economic şi social, printre care sunt de enumerat:

- numărul enorm de mare al contestaţiilor şi proce¬selor în justiţie;

- creşterea cheltuielilor bugetare şi a personalului din instituţiile publice;

- sporirea fenomenelor de evaziune fiscală „legală”;

- neîncrederea în lege şi legalitate, în înfăptuirea sta¬tului de drept etc.

Se impune astfel, inventarierea tuturor taxelor şi ta¬rifelor parafiscale (extrabugetare) şi a temeiului legal (dacă există) în baza căruia se încasează acestea, în scopul regle¬mentarii lor clare, precise şi într-un mod unitar.

S-a ajuns efectiv la o situaţie scăpată de sub control. Nici nu se mai ştie:

- câte taxe şi tarife există (estimate la circa 500);

- cine le instituie (cu sau fără temei legal);

- cine le percepe şi

- la ce nivel.

Regiile autonome, autorităţile publice locale, agenţiile guvernamentale, autorităţile, care nu sunt în subordinea Guvernului etc., instituie fiecare ce taxe şi tarife doresc, când vor şi fără nici o limitare în nivelul acestora şi dome¬niul de aplicare.

Toate acestea sporesc povara „dărilor” pentru persoa¬nele fizice şi juridice care, neştiind că marea majoritate a acestora (circa 90%) nu sunt de natură fiscală, le includ tot în categoria „poverii fiscale”.

Aplicarea greşită, în mod frecvent şi în mare măsură, a prevederilor Codului se datorează faptului că, destul de des, modificarea arti¬colelor din Codul fiscal se face numai în acesta, nu şi în textele cuprinse şi în Normele metodologice de aplicarea Codului fiscal.

În Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal sunt preluate (prezentate) cca. 60%

din articolele Codului fiscal, respectiv cele la care sunt date norme metodologice de aplicare (care sunt şi cele mai importante).

Frecvent au loc modificări ale unor articole din Codul fiscal, dar fără ca articolele respective să fie modificate şi în Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.

Problema este deosebit de importantă dacă avem în vedere faptul că organele fiscale, contribuabilii şi celelalte persoane fizice şi juridice (experţi, evaluatori, auditori, de justiţie etc.) lucrează, în general, după Normele metodo¬logice de aplicare a Codului fiscal, întrucât în acestea se găsesc, la un singur loc, atât articolele din Codul fiscal, cât şi normele metodologice de aplicare a acestora.

Normele metodologice nu sunt puse de acord cu noile prevederi ale articolelor din Codul fiscal (modificate, completate, înlocuite, abrogate). în unele cazuri au trecut ani de zile fără ca prevederile din normele metodologice de aplicare a unor articole din Codul fiscal să fie puse de acord cu noile proceduri ale articolelor respective.

Numeroase şi grave neajunsuri în aplicarea legislaţiei fiscale – şi nu numai a acesteia – se dato¬rează şi faptului că instituţii ale statului, or¬gane de justiţie, fiscale, contribuabili etc. lucrează după diferite programe informatice ale unor firme private.

S-a ajuns în situaţia că fiecare dintre instituţiile fundamentale ale statului are propriul său sistem informatic legislativ, întocmit şi oferit de companii diferite, care sunt toate private, ceea ce face ca, în unele cazuri, aceeaşi prevedere legală să aibă o formă şi un conţinut diferite, în funcţie de ştiinţa, de priceperea, de concepţia fiecăreia dintre companiile respective în prelucrarea legis¬laţiei.

Această problemă este decisivă în cunoaşterea, interpretarea şi aplicarea co¬rectă a legislaţiei, în general, şi a celei fiscale, în special.

Se poate pune problema ca programul informatic le¬gislativ să se realizeze prin Monitorul Oficial.

Elaborarea de acte normative care să conţină atât partea de „Lege”, cât şi partea de „Norme meto¬dologice de aplicare a legii” ar prezenta numeroase şi deosebit de mari avantaje, precum eliminarea numeroaselor şi gravelor neajunsuri menţionate anterior, reducerea volu¬mului de formularistică, de birocraţie, de cheltuieli mate¬riale şi cu munca vie, elaborarea de norme metodologice în concordanţă deplină şi într-o concepţie uitară cu preve-derile legale în aplicarea cărora se dau etc.

La un asemenea sistem legislativ se poate ajunge nu¬mai în condiţiile unui Parlament profesionalizat şi prin depolitizarea activităţilor pur profesionale din instituţiile statului şi promovarea criteriului valorii .