Manifestari Superstitioase

Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
1. Frica omului cazut in pacat, fata de natura inconjuratoare. 
Dupa caderea omului in pacat au urmat o serie de consecinte nefaste pentru acesta, consecinte care se rasfrang in primul rand asupra stricarii armoniei omului cu Dumnezeu, cu sine insusi si cu natura inconjuratoare. Ele se arata indata dupa pacat, raportandu-se asupra omului intreg, la sufletul si trupul acestuia precum si la conditiile de viata. Pacatul are ca urmare pierderea nevinovatiei si sfinteniei originare, componente ale comuniunii cu Dumnezeu, rezultand o stricaciune interioara a omului: intunecarea ratiunii, pervertirea inimii si slabirea vointei si una exterioara, care culmineaza cu moartea fizica. Cu privire la conditiile externe, pacatul l-a ingreuiat, pentru om urmand izgonirea din rai, blestemarea pacatului si restrangerea stapanirii omului asupra naturii inconjuratoare.
In acest context, traiul omului s-a inasprit, el fiind nevoit sa-si castige cele necesare traiului prin munca si truda proprie. Totusi, omul n-a uitat niciodata de Ziditorul sau, cu care a incercat ulterior sa intre in contact prin diferite mijloace si socotinte proprii. Natura inconjuratoare, prin intensitatea si maretia ei, ca si prin utilitatea ei, pe de o parte, si prin periculozitatea unor fenomene din ea pe de alta parte, a influentat puternic pe om, in care s-a nascut sentimentul imensitatii, al infinitului, din care s-a nascut cel al adoratiei. Acest sentiment al adoratiei fata de natura inconjuratoare este posterior religiei propriu-zise, care a existat de la inceput la toate popoarele si care are alta conotatie. Desigur, credintelor specific religioase li s-a adaugat sau amestecat cu timpul si rituri sau practici magice cu caracter divinator, nascute din lipsuri si neputinte materiale, dar fara ca le sa inlocuiasca religia. Si in preistorie si in istorie omul apare ca avand religie, ceea ce insemna ca religia raspunde unei necesitati firesti a intelectului omenesc si a vietii sufletesti umane.
Omul preistoric, fiind slab inzestrat din punct de vedere fizic fata de animalele care il inconjurau si fiind neputincios in fata naturii care il coplesea si il inspaimanta, a recurs la diferite procedee divinatorii pentru a afla cu o clipa mai devreme primejdiile care il amenintau si a actiona in consecinta, cautand sa inlature aceste primejdii prin mijloacele magice. Divinatia s-a nascut, deci, din nevoia omului de a cunoaste viitorul, pentru a evita primejdiile, nenorocirile, moartea si pentru a-si orandui apoi actiunile si viata . Omul preistoric a simtit, de pilda, nevoia sa stie daca vanatoarea la care pornea va fi norocoasa sau nu, a simtit nevoia sa stie unde se gasesc animalele pe care voia sa le vaneze si cand este mai bine sa le atace. Desenele din grotele preistorice reprezinta adesea scene de divinatie si practici magice in legatura cu vanatoarea. Astfel de scene, care presupun aceleasi credinte, s-au observat si in zilele noastre, la diferite triburi nomade care traiesc din vanatoare sau pescuit. Ghicitul este deci acela care hotaraste momentul potrivit pentru o expeditie, ca si locul in care trebuie sa se desfasoare vanatoarea . 
Pe de alta parte, fenomenele neobisnuite sau intamplarile stranii au izbit imaginatia omului preistoric, l-au impresionat si l-au inspaimantat, mai ales atunci cand ele s-au produs in momente decisive sau importante din viata unui individ, a unei familii sau a unui trib. De la aceasta impresie profunda s-a trecut usor la stabilirea unei relatii de succesiune si a unei legaturi cauzale intre aceste fenomene si faptul produs in acelasi timp. O batalie pierduta in timpul sau indata dupa o eclipsa de luna a fost desigur socotita drept consecinta a acestei eclipse. Mai tarziu, de fiecare data cand se producea acest fenomen astronomic, el era socotit ca un semn prevestitor al unei infrangeri sau al unei nenorociri similare. In acest fel s-a ajuns la credinta in semne prevestitoare si de aici nu a fost decat un pas pana la cautarea acestor semne si la provocarea lor, adica pana la divinatie sau ghicitorie.
Frica omului cazut in pacat fata de diferite fenomene ale naturii inconjuratoare nu poate constitui adevaratul motiv al aparitiei religiei, deoarece omul ramane oarecum imposibil in fata acestora, care nu se pot identifica cu constiinta existentei lui Dumnezeu. Toate aceste fenomene au constitui un teren prielnic pentru nasterea si afirmarea diferitelor credinte superstitioase ulterioare.
2. Superstitia, lucrarea diavolului.
Din clipa caderii lor, Satana si demonii lui nu mai pot duce razboi cu Sfintii Ingeri din ceruri dar, dar in schimb, intr-o zvarcolire de forte oarbe, aceste duhuri rele cauta mereu a zadarnici planurile Facatorului si a duce o lupta de nimicire impotriva omului, centrul creatiei. Deoarece insa numai prin mantuire omul poate deveni mostenitor al Imparatiei ceresti, iar mantuirea nu o putem dobandi decat prin Biserica, Satana a cautat de la inceput sa duca un razboi aprig nu numai omului ca faptura, dar si Bisericii, ca detinatoare a Sfintelor Taine.
In lupta atat de inversunata pe care diavolul o duce impotriva Bisericii si a lumii, fara sa tina seama de nici un fel de mijloace, este firesc ca duhul raului nu cruta pe nici un om pentru a-l castiga de partea lui. In caile de nepatruns ale judecatorilor dumnezeiesti, diavolul poate fi lasat uneori in libertate, cu voia lui Dumnezeu, pentru a pune stapanire pe unii oameni, in parte sau total, spre o pedepsire a lor, spre o incercare a lor sau spre adeverirea unor lucrari ascunse cu rosturi mai adanci in ordinea spirituala.
Asemenea acte de posesiune pot sa provoace doua feluri de manifestari: unele cu infatisari demonice (indracitii si obsedatii), iar latele cu infatisari angelice (falsii profeti si falsii facatori de minuni) . Diavolul poate sa subjuge pe unii oameni cu o putere care ii depaseste, le stapaneste facultatile psihice, simturile si organele, iar acestia pot deveni foarte usor unelte oarbe ale unor scopuri satanice. Prin tulburarea facultatilor psihice diavolul le poate produce unele manifestari neobisnuite ca vedenii, semne, vise si aratari ,,minunate", care nu sunt, de fapt, decat naluciri demonice.
Episcopul Ignatie Briancianinov, care a trait in secolul al XIX-lea, a rezumat invatatura Bisericii Ortodoxe despre inselaciunea diavoleasca, spunand: ,,Exista doua forme principale de inselaciune diavoleasca. Prima si cea mai spectaculoasa dintre ele apare atunci cand cineva se lupta sa dobandeasca u inalt nivel spiritual si sa se invredniceasca chiar de viziuni, fara sa se fi curatit in prealabil de patimi, bazandu-se exclusiv pe intelepciunea sa. Unei asemenea persoane diavolul ii daruieste ,,viziuni" pe masura. Exista si o a doua forma de inselaciune diavoleasca mai obisnuita si mai putin spectaculoasa, care nu ofera victimelor ei viziuni extraordinare, ci doare exaltate ,,sentimente religioase". Aceasta se intampla atunci cand inima doreste si se straduieste sa obtina bucuria cugetarilor sfinte si dumnezeiesti, nefiind inca pregatita pentru ele. Cel care nu are o inima infranta, cel care se bazeaza pe faptele sale si pe vrednicia sa, cel care nu se tine strans de invatatura Bisericii Ortodoxe, ci urmeaza unei alte ,,traditii" pe baza careia isi formeaza propria conceptie de viata, acela este stapanit de inselaciune diavoleasca" .


Fisiere in arhiva (1):

  • Manifestari Superstitioase.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!