Marea Neagră - Trecut Prezent Viitor

INTRODUCERE

Motivul pentru care am ales această temă de licență este acela că Marea Negră reprezintă un factor important pentru țara românească având în vedere istoricul deosebit al acesteia cât și importanța economică, făcând referire în special la zona litoralului românesc cât și la transporturile maritime care au dus la amplificarea și specializarea porturilor.

Lucrarea este structurata în 4 capitole:

- Primul capitol ” Poziția Geografică a Mării Negre” este structurat în alte 2 subcapitole care fac referire la așezarea și limitele Mării Negre.

- Al doilea capitol ” Trecutul Mării Negre ” cuprinde 8 subcapitole. În acest capitol am avut în vedere să vorbesc despre istoricul Mării Negre, regimul climei, despre principalele etape în evoluția paleogeografică, evoluția țărmului și despre relieful Mării Negre precum și despre influența Mării Negre asupra locuitorilor din Dobrogea.

- Al treilea capitol numit ” Prezentul Mării Negre ” este cuprins din 7 subcapitole. Este un capitol interesant deoarece are în vedere funcția economică a mării noastre (transporturile maritime), funcția productivă formată de industria petroliferă, unde orașul Năvodari este un centru în plină evoluție, deasemenea și pescuitul care este o altă funcție de larg interes pentru România și nu numai, iar de interes regional și general este funcția turistică, mai precis zona litoralului Mării Negre care prezintă un real potențial economic pentru țara noastră. Important de precizat este faptul că acest capitol face referiri și la ecosistemul Mării Negre la caracteristicile fizico-chimice ale apei (culoare, transparență), la particularitățiile hidrologice ale Mării Negre mai precis la valuri, curenți marini, maree (flux, reflux) cât și la salinitatea apei.

- În ultimul capitol și anume ” Viitorul Mării Negre ” m-am referit în special la cauzele duc la declinul Mării Negre și la eroziunea litoralului.

Presiunea umană continuă asupra mediului costier a generat o serie de efecte negative de mediu, dintre care cea mai gravă cu care ne confruntăm acum o reprezintă eroziunea costieră; aceasta problemă este evidențiată mai ales în zona de litoral românesc cuprinsă între Capul Midia si Vama Veche atât în zonele de plajă cât și de faleză. Lucrări de protecție efectuate până acum, fie au fost incorect efectuate fie au fost ineficiente sau pur si simplu nu au fost efectuate.

Dezvoltarea durabilă a unei regiuni nu se mai poate face astăzi decât pe baza unor planuri riguroase ce au la baza studii științifice interdisciplinare ce oferă o predicție pe termen lung a evoluției factorilor de mediu favorabili sau nefavorabili în care este proiectată dezvoltarea.

CAPITOLUL I

POZIȚIA GEOGRAFICĂ A MĂRII NEGRE

1.1. Date generale despre Marea Neagră.

Suprafaţa: 413 488 km2

Adâncimea medie: 1271 m

Adâncimea maximă: 2 245 m (în partea centrală – sudică)

Volumul apelor: 537 000 km3

Este o mare intercontinentală, ce separă Europa sud – estică de Asia Mică şi ţărmurile Caucazului, fiind legată cu apele Mării Marmara prin sud – vest, unde strâmtoarea Bosfor, abia măsoară 750 m, în unele porţiuni. Spre nord – vest comunică cu Marea Azov care poate fi socotită ca fiind un golf al Mării Negre prin strâmtoarea Kerci.

Are formă ovală, alungită pe direcţia vest – est, măsurând între Burgas şi Batumi aproape 1 200 km, în timp ce pe axa nord – sud, între peninsula Crimeea şi litoralul nordic al Turciei nu sunt decât 280 km. Platforma continentală este foarte extinsă de-a lungul ţărmurilor vestice şi mai cu seamă în partea de nord – vest, unde adâncimea maximă abia atinge 54 m. În schimb, în zona ţărmurilor sudice şi răsăritene povârnişul continental porneşte chiar din apropierea litoralului.

Datorită evaporaţiei mai puţin intense (comparativ cu al Mării Mediterane), dar mai ales a aportului substanţial de apă dulce adus de numeroasele fluvii ce se varsă în cuprinsul său, Marea Neagră are o salinitate (20 – 22 %) mult mai scăzută decât a Oceanului Planetar. Fiind o mare aproape închisă este firesc ca influenţa întinselor spaţii continentale ce o înconjoară să se resimtă şi în regimul sau climatic. Astfel în timpul iernilor aspre, temperatura apei coboară sub -2 grade Celsius în partea de nord – vest şi uneori, chiar în apropierea ţărmului românesc, unde în unii ani, marea îngheață la suprafaţă. În schimb, în timpul verii nu de puţine ori temperatura apei din preajma aceloraşi ţărmuri depăşeşte 25 grade celsius. Vânturile dinspre nord – est suflă adesea cu atâta violenţă încât provoacă valuri mari la suprafaţa mării, foarte periculoase pentru navigaţie.

Ţărmurile Mării Negre sunt puţin crestate, conturând rar golfuri mai adânci sau peninsule. Astfel, pe ţărmurile vestice se evidenţiază doar golfurile Burgas şi Varna, pentru că mai la nord, pe litoralul românesc, apele mării să comunice prin îngusta strâmtoare a Portiţei cu coplexul lagunar Razelm (732 km2), format în timpuri istorice prin blocarea vechiului golf Halmyris, de două cordoane litorale, Dunărea (2 857 km), cel mai mare fluviu ce se varsă în Marea Neagră (cu un debit de 6 300 m3/s), conturează o imensă delta (5 050 km2) în cea mai mare parte submersă (75%) ce înaintează treptat în mare, datorită cantităţii mari de aluviuni pe care le transporta şi depun cele trei braţe ale sale (Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe).