Marturia Mincinoasa

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere 5
Capitolul 1 -Notiuni generale 7
1.1 Explicatii preliminare si succinte precizari terminologice 7
1.2 Aspecte comune infractiunilor de marturie mincinoasa si incercarea de a determina marturia mincinoasa 8
1.3 Aspecte generale privind declaratiile martorilor din perspectiva psihologiei judiciare 10
1.4 Referinte istorice si aspecte de drept comparat 13
1.4.1. Referinte istorice 13
1.4.2. Aspecte de drept comparat 14
Capitolul 2 -Infractiunea de marturie mincinoasa 16
2.1. Aspecte generale 16
2.1.1. Concept si caracterizare 16
2.1.2. Obiectul infractiunii 17
2.2 Subiectul infractiunii 18
2.2.1. Subiectul activ 18
2.2.2. Subiectul pasiv 22
2.2.3 Martorul 22
2.2.4 Minorul 25
2.2.5 Expertul 25
2.2.6 Interpretul 26
2.3 Structura si continut 27
2.3.1. Situatia premisa 27
2.3.2. Continutul constitutiv al infractiunii 28
2.4 Forme, modalitati, sanctiuni 34
2.4.1. Forme 34
2.4.2. Modalitati 36
2.4.3. Sanctiuni 36
2.5 Continutul juridic al infractiunii de marturie mincinoasa 38
2.5.1 Elementul material 39
2.5.2 Urmarirea socialmente periculoasa 46
2.5.3. Raportul de cauzalitate 47
2.6. Aspecte procesuale 47
2.7. Referinte istorice 50
Capitolul 3- Analiza comparativa a infractiunilor de marturie mincinoasa si incercare de a determina marturia mincinoasa 52
3.1. Caracteristici generale 52
3.2. Comparatie intre elementele constitutive ale celor doua infractiuni 53
3.3. Comparatia evolutiei in timp a celor doua infractiuni 57
Capitolul 4 Marturie mincinoasa. Elemente constitutive. Momentul consumarii infractiunii. 59
Concluzii 72
Bibliografie 73


Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
Justitia, in relatia cu echitatea, se dovedeste a fi un principiu de coordonare dintre fiintele subiective. De altfel, latinescul justitia inseamna dreptate, conturandu-se cu timpul in doua sensuri fundamentale, ce ar trebui sa fie confluente: ca expresie a unei aprecieri morale si ca activitate a organelor judiciare. Sensul moral al justitiei desemneaza ideea de dreptate, ca ,,aprecierea unor actiuni umane in raport cu un deziderat social, spunandu-se ca actiunea este dreapta sau nedreapta, sau ca este menita sa realizeze dreptatea sociala sau este impotriva acestei dreptati ".
Notiunea de ,,drept", ca si notiunea de ,,justitie", au generat numeroase si insemnate discutii in care, cea din urma este considerata uneori ca fiind sinonim sau echivalent al dreptului, iar alteori un element distinct de acesta si superior. Justitia, sub un anumit aspect, consta in conformarea la o lege, desi pe de alta parte, se afirma ca legea trebuie sa fie conforma cu justitia. Legea care se recunoaste, pe de o parte, ca un criteriu al justului si injustului, poate fi la randul sau - si prin aceasta ea apare mai mult ca un fapt de ordine empirica - supusa unei judecati de acelasi fel. 
Totodata, intr-un anumit sens, justitia se confunda cu juridicitatea si deci cu dreptul, intrucat formal, dreptul este intotdeauna ,,justi et injusti regula". Se stie in acelasi timp ca intre justitie si drept exista posibilitatea unei antiteze, deoarece o data oarecare a experientei juridice poate sa intre in conflict cu exigenta absoluta careia ii da expresie o norma a dreptului.
Aceasta explica posibilitatea adoptarii unor norme contrare cerintelor obiective, in contradictie cu esenta de echitate a justitiei. Pentru a satisface aceste criterii, justitia urmeaza sa recunoasca integral personalitatea fiecaruia, privita obiectiv, printr-o depasire a constiintei particulare ,,egoiste" si realizarea ecuatiei ideale intre sine si altul. O analiza atenta a fenomenologiei juridice ne ajuta sa intelegem ca, criteriul echitatii justitiei se traduce printr-o exigenta categorie determinata, care nu se multumeste cu o relatie intersubiectiva oarecare, bazata numai pe recunoastere partiala defectuoasa sau gresita, supusa la limitari si deviatii empirice si contingente, ci impune recunoasterea egala a drepturilor si obligatiilor subiectului in toate interferentele posibile cu celelalte subiecte. Justitia, in aceasta expresie sintetica de actiune echitabila, obliga ca orice subiect sa fie recunoscut si tratat de oricare altul ca un principiu fundamental al propriilor sale acte. 
Egalitatea in fata justitiei este un drept fundamental al omului. De altfel, justitia nu se poate concepe - in viziunea echitatii - decat ca o sinteza sau o rezultanta a dreptului egal al celor ce iau parte la ea si presupune, prin urmare, ca un fundament al sau, intelegerea acestui drept, precum si faptul ca nimeni nu poate renega obligatiile asumate. De aceea, dreptul trebuie inteles nu ca o totalitate oarecare de reguli de conduita, ci ca un ansamblu de norme, instituite sau sanctionate de stat, ale caror sensuri si finalitati majore le constituie echitatea si justitia.
Dreptul penal isi aduce si el contributia la ocrotirea acestei valori sociale deosebit de importante care este justitia. Pentru prevenirea si reprimarea infractiunilor, politica penala apeleaza la instrumente specifice, chiar daca unele dintre acestea nu au, in mod firesc, un specific penal: educatia etica si juridica in familie, scoala si la locul de munca, activitatea de popularizarea legilor, a normelor de conduita sociala, sanctionarea ferma si reeducarea celor ce comit infractiuni.
Capitolul I -Notiuni generale
1.1 Explicatii preliminare si succinte precizari terminologice
Marturia mincinoasa sau in latina "falsitas in judicio" este "fapta martorului care intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau orce alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurari esentiale asupra carora a fost intrebat" este incriminata prin dispozitiile cuprinse in art. 260 din codul penal
Este asimilata cu marturia mincinoasa fapta similara savarsita in mod corespunzator de catre expert sau interpret.
In activitatea de infaptuire a justitiei declaratiile martorilor, ca si rapoartele de expertiza sunt considerate mijloace de proba, ele contribuind la aflarea adevarului si prin aceasta la solutionarea cauzei in care sunt administrate. De exactitatea probelor si de probitatea celor care concura la aflarea adevarului, depinde temeinica infaptuire a justitiei.
Faptele indreptate impotriva infaptuirii justitiei prezinta un pericol social ridicat si un serios obstacol pentru desfasurarea normala a activitatii organelor insarcinate cu infaptuirea justitiei . Din punct de vedere al calificarii de grup, aceste fapte constituie o subdiviziune in complexul grupului de infractiuni ce fac obiectul reglementarilor cuprinse in titlul VI intitulat ,,Infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege" .
Denumirea generica de ,,infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei" reflecta calificarea de ansamblu a acestor fapte si se rasfrange ca o caracteristica asupra fiecarei infractiuni in parte. Pe de alta parte, data fiind omogenitatea in esenta a infractiunilor care impiedica infaptuirea justitiei - determinata in primul rand, de unitatea valorii sociale ocrotite-, aceste fapte nu sunt subdivizate in raport cu aspectele speciale ale valorii sociale protejate .


Fisiere in arhiva (1):

  • Marturia Mincinoasa.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!