CUPRINS ... 1 INTRODUCERE ... 5 CAPITOLUL 1 .. 7 CADRUL GENERAL ... 7 1.1. SCOPUL SI IMPORTANTA PROIECTULUI 7 1.2. LOCALIZARE SI CARACTERISTICI GEOGRAFICE . 7 1.3. CONDITII STATIONALE SI DE VEGETATIE 8 1.3.1. Geologie . 8 1.3.2. Geomorfologie ... 9 1.3.3. Hidrografie ... 10 1.3.4. Climatologie . 11 1.3.5. Soluri 14 1.3.6. Tipuri de statiune . 18 1.3.7. Tipuri de padure ... 20 1.4. STRUCTURA FONDULUI DE PRODUCTIE SI PROTECTIE .. 21 1.4.1. Arborete afectate de factori destabilizatori si limitativi ... 22 1.4.2. Starea sanitara a padurii ... 22 1.4.3. Concluzii privind conditiile stationale si de vegetatie . 23 CAPITOLUL 2 27 PATRIMONIUL VANATORESC . 27 2.1. PONDEREA TERITORIALA A VANATULUI PRINCIPAL IN ROMANIA 28 2.2. PONDEREA RECREATIV-SPORTIVA SI ECONOMICA A SPECIILOR IMPORTANTE DE VANAT 28 CAPITOLUL 3 29 MATERIAL SI METODA . 29 3.1. MISTRETUL .. 30 3.2. CAPRIORUL .. 34 3.3. CERBUL COMUN . 37 3.4. IEPURELE DE CAMP ... 39 3.5. FAZANUL .. 41 3.6. VULPEA 42 CAPITOLUL 4 45 PREZENTAREA FAUNEI DE INTERES CINEGETIC DIN CADRUL F.C. NR. 46 DUMBRAVA ... 45 4.1. BONITATEA FONDULUI CINEGETIC .. 45 4.2. EVOLUTIA SI NORMALIZAREA EFECTIVELOR ... 46 4.2.1. Evaluarea efectivelor de vanat . 47 4.2.2. Evaluarea la mistret .. 50 4.2.3. Evaluarea la iepure si fazan . 52 CAPITOLUL 5 55 MASURI DE OCROTIRE A VANATULUI 55 5.1. OCROTIREA VANATULUI NERAPITOR IMPOTRIVA SPECIILOR PRADATOARE 55 5.1.1. Rapitoare cu par ... 56 5.1.2. Rapitoare cu pene . 56 5.2. OCROTIREA VANATULUI IMPOTRIVA FACTORULUI ANTROPIC .. 58 5.2.1. Braconajul cu arma .. 58 5.2.2. Alte forme de braconaj . 58 5.2.3. Pagube cauzate vanatului de activitatile antropice .. 60 5.2.4. Zona de liniste .. 61 5.2.5. Asigurarea necesarului de hrana pentru vanat . 62 5.2.6. Constructii si instalatii vanatoresti ... 67 5.2.7. Trofee de vanat 68 CAPITOLUL 6 70 ECONOMIA VANATULUI ... 70 6.1 INVESTITII IN ANUL 2017 .. 70 6.2 VENITURI PE ANUL 2016 72 6.3 BALANTA VENITURI CHELTUIELI .. 72 CONCLUZII 74 RECOMANDARI 76 BIBLIOGRAFIE . 78 LISTA DE ABREVIERI . 81
REZUMAT Fondul cinegetic este o sursa naturala de interes national, administrat si gestionat in scopul conservarii biodiversitatii faunei cinegetice, mentinerea echilibrului ecologic, exercitarea vanatorii si satisfacerea unor cerinte social-economice. In vederea cresterii ponderii activitatii de vanatoare, atat cu vanatori romani cat si cu vanatori straini, este oportuna amenajarea fondului de vanatoare spre a ajunge la nivelul dorit, de a pune in valoare vanatul cu trofee de calitate, precum si valoarea factorilor recreativi si estetici ai mediului. In acest fel, fondul de vanatoare nr. 46 Dumbrava, din judetul Cluj, se preteaza foarte bine pentru o amenajare axata pe imbunatatirea conditiilor naturale de hrana si adapost, de executare a amenajarilor, ogoarelor si instalatiilor din teren, precum si pe studierea vanatului. CUVINTE CHEIE : Vinatoare, management, fond de vanatoare, trofee, efectiv optim INTRODUCERE De la identificarea cu insasi existenta umana si pana la aspectul ei actual, vanatoarea a pierdut mult din importanta, castigand insa prin efectul ei educativ-recreator, prin accesibilitatea in randul maselor, prin zestrea stiintifica acumulata in timp si printr-un insemnat aport economic dirijat. Aceste atribute s-au conturat si inchegat intr-un tot unitar, ca urmare unui lung proces evolutiv desfasurat paralel cu transformarile suferite de om ( individual si social ) in cei aproximativ 400.000 de ani de existenta. La inceput culegator de fructe, omul primitiv a devenit cu timpul vanator. Un vanator ocazional, inzestrat cu inteligenta redusa si cu mijloace rudimentare: ciomagul sau piatra gasita in cale. Se presupune ca spre vanatoare l-au indemnat atat nevoia de aparare cat si lipsa temporara a hranei. Pe masura ce necesitatile alimentare cresc, procurarea imediata a produselor vegetale devine mereu mai anevoioasa, o data cu inasprirea climatului cuaternar. In aceste conditii, vanatoarea devine o indeletnicire esentiala a omului primitiv. Vanatoarea de azi se deosebeste fundamental de cea din trecutul indepartat, in ce priveste scopul si mijloacele. Daca in trecut, a vana insemna a ucide cu orice pret, pentru a procura cele necesare traiului, astazi vanatoarea corecta inseamna ocrotire, ingrijire si apoi o recoltare in raport cu posibilitatile reale ale terenului. Dar pentru a putea fi ocrotitor omul trebuie sa cunoasca felul de viata al vanatului, sa aiba un minimum de cunostinte despre biologia, ecologia si etologia vanatului si, foarte important, sa cunoasca etica vanatoreasca. Prin etica vanatoreasca intelegem modul de comportare al celor ce participa la vanatoare. Mai demult, notiunea cuprindea numai atitudinea fata de vanat, intelegandu-se modul cum vanatorul procedeaza pentru ai lasa si vanatului o sansa de scapare, modul cum se straduieste pentru al cruta de suferinte fara rost, precum si de modul cum respecta obiceiurile vanatoresti. Mai tarziu notiunea a fost extinsa si la comportamentul fata de colegii de vanatoare si fata de mediul inconjurator. Vanatul atat ca densitate cat si ca varietate, este dependent de conditiile de mediu. Repartitia sa este determinata de conditiile ecologice si, in primul rand, de conditiile de hrana. In multe parti ale lumii, influenta antropogena, produsa prin industrializare, modernizarea agriculturii, dezvoltarea zootehniei, cultura si exploatarea padurilor, vanatoare, turism, a jucat un rol hotarator in existenta, repartizarea si densitatea vanatului. Interconditionarea ce exista intre categoriile de consumatori, in varful carora se gasesc rapitoarele, completeaza tabloul succint al factorilor care conditioneaza existenta vanatului. Dependenta erbivorelor fata de vegetatie si apa este demonstrata de marile migratii. Muresan Lucian-DAN Masuri Silvocinegetice Privind Cresterea Productivitatii Fondului de Vanatoare nr. 46 DUMBRAVA 6 In tara noastra, vanatoarea a evoluat in concordanta cu particularitatile geografice si social-istorice, fara sa difere insa, prea mult de felul in care se practica mai ales in tarile europene. Aici intervine Cultura Vanatului, stiinta si arta de a face ca solul si apele sa produca o recolta justa si sustinuta de animale salbatice si viguroase, in armonie cu agricultura si silvicultura, in scopuri economice, recreative si estetice. Intr-adevar, despre cultura vanatului se poate vorbi ca despre o stiinta si o arta, la fel ca si agricultura si silvicultura, deoarece toate trei sunt legate organic de cultura solului, cu deosebirea ca, pe cand agricultura exploateaza productia speciilor domestice, adica a celor transformate de om, cultura vanatului si silvicultura exploateaza productia speciilor salbatice, originale. Dupa cum bine se cunoaste cea mai mare parte a fondurilor de vanatoare au beneficiat mult timp doar de prevederile amenajamentului silvic, care in ceea ce priveste vanatul, erau destul de sumare. Din aceste motive a aparut necesitatea unor studii pornind de la fisa fondului, care sa se finalizeze prin amenajamente silvocinegetice ale fondurilor de vanatoare, bazate pe principiile culturii vanatului. Preocuparile pentru amenajarea fondurilor de vanatoare se axeaza pe imbunatatirea conditiilor naturale de hrana si adapost; executarea amenajarilor, instalatiilor si constructiilor de pe cuprinsul fondului. Amenajamentul silvocinegetic trebuie sa prevada cat mai exact posibil dinamica efectivelor de vanat si mentinerea lor cat mai aproape de optim si tinand cont de faptul ca fondul cinegetic reprezinta o bogatie nationala sa urmareasca in paralel cu buna desfasurare a activitatilor de vanatoare, obtinerea unor venituri care vor servi interesele ecologice si cinegetice ale acestui fond de vanatoare. Amenajamentul silvocinegetic trebuie sa aiba in vedere o revigorare a activitatii, lucru impus si de schimbarile de proprietari ale unor suprafete din cadrul fondului de vanatoare, precum si schimbarea conceptiilor manageriale in concordanta cu evolutia globala a activitatii economice. Tinand cont de cele aratate mai sus vom reda in paginile ce urmeaza un astfel de studiu de amenajare silvocinegetic al Fondului de vanatoare nr. 46 DUMBRAVA.
1. Almasan H., C. Popescu, G. Scarlateanu, Criterii de clasificare pe bonitate a fondurilor de vanatoare din Romania pentru speciile: fazan, iepure, caprior, cerb-lopatar, cerb-carpatin, mistret si capra-neagra 2. Cotta V., 1961, Vanatul, Editura Societatea Pentru Raspandirea Stiintei si Culturii, Bucuresti 3. Cotta V., M. Bodea, I. Micu, 2008, Vanatul si vanatoarea in Romania, Editura Ceres, Bucuresti 4. Holonec L.,2007, Impaduriri seminte forestiere, Editura Academicpres, Cluj Napoca 5. Ionescu D., V. Pop, 2012, referat - Principalele specii din familia leguminoase cu rol cinegetic 6. Ionescu D.,Proiect de dizertatie-Plan de management cinegetic al fondului 48 Vistea Cluj, 2013. 7. Morariu T si colab., 1967, Clima judetului Cluj 8. Negrutiu A., 1986, Vanatoare si salmonicultura - Indrumar de lucrari practice, Universitatea Transilvania din Brasov 9. Negrutiu A. si colab., 2000,Fauna cinegetice si salmonicola, Manual, Asociatia Romana pentru Educatie Democratica 2000 10. Negrutiu A. si colab., 2002, Amenajarea fondurilor de vanatoare, Universitatea Transilvania din Brasov 11. Selaru N.,Manual pentru examenul de vanator, Editura Cynegys 2003 12. Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Decizia nr. 10.152/1995, Instructiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vanat si de calcul a cotelor de recolta 13. Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ordinul ministrului nr.193/ 2002, privind reactualizarea delimitarii fondului cinegetic al Romaniei in fonduri de vanatoare, cu modificarile si completarile ulterioare, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea Nr. 317 2002 14. Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ordinul ministrului nr.393/ 2002, privind aprobarea cheilor de bonitare si a densitatilor optime pentru speciile: cerb comun, cerb lopatar, caprior, capra neagra, mistret, iepure, fazan, potarniche, cocos de munte, urs, ras, lup, pisica salbatica si pentru determinarea efectivelor optime, pe fondurile de vanatoare, pentru aceste specii de fauna salbatica de interes cinegetic. 15. Ministerul Agriculturii,Alimentatiei si Padurilor - Ordinul ministrului nr. 478/ 2002-Instructiunile de aplicare a Normelor de intocmire a studiilor de specialitate pentru gestionarea durabila a vanatului. 16. Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Ordin nr. 512 din 21 iulie 2004 privind aprobarea efectivelor optime pentru principalele specii de vanat din Romania (cerb comun, cerb lopatar, caprior, capra neagra, mistret, iepure, fazan, potarniche, cocos de munte si ras) 17. Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Ordin nr.418 din 02.06.2005, pentru aprobarea metodologiei de evaluare a trofeelor de vanat, in conformitate cu metodologia Consiliului International de Vanatoare si Protectie a Vanatului 18. Ministerul Mediului si Padurilor, Anexa la scrisoarea nr. 192538/ ISZ/ 27.04.2012, Continutul cadru al ''Planului de management cinegetic'' 19. Parlamentul Romaniei, LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006 vanatorii si a protectiei fondului cinegetic Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 944 din 22.11.2006 cu modificarile si completarile ulterioare 20. Amenajamentul UP 46 DUMBRAVA 21. Evaluarea efectivelor de vanat 2015/2016 22. ***www.agvps.ro/docs/Cod%20de%20etica%20vanatoreasca.pdf 23. ***-www.editurasilvica.ro/analeleicas/29/2/almasan.pdf
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
