Medicină

Cuprins licență Cum descarc?

INTR?DUCERE 8
1. MET?DE SI DISP?ZITIVE DE DIAGN?STICARE NEINVAZIVA A SISTEMULUI CARDI?VASCULAR . 9
1.1. Structura aparatului cardiovascular ... 9
1.2. Metode de diagnosticare a Electrocardiografului ... 14
1.3. Metode de investigare a Electrocardiogramei 22 
2.ELAB?RAREA SI PR?IECTAREA DISP?ZITIVULUI ECG ... 37
2.1. Elaborarea schemei bloc a dispozitiului . 37 
2.2. Electrozi ECG 37
2.3. Amplificator de instrumentatie AD620A . 38
2.4. Amplificator operational ?P97 ... 41
2.5. Filtru trece-jos 41
2.6. Filtru trece-sus 43
2.7. Filtru notch .. 45
2.8. Elaborarea schemei electrice a dispozitivului . 46
3. TESTAREA SI PARAMETRII A DISP?ZITIVULUI .. 48 
3.1. Parametrii tehnici al dispozitivului ECG . 48
3.2. Testarea in conditi de laborator ... 50
3.3. Testarea in conditi clinice 52
4. ANALIZA EC?N?MICA .. 53 
4.1. Descrierea proiectului 53
4.2. Analiza SW?T 53
4.3. Planul calendaristic 55
4.4. Argumentarea economica .. 56
4.5. Concluzie 61
C?NCLUZIA 62
BIBLI?GRAFIE . 63
ANEXA 1 Schema electrica a dispozitivului elaborat . 64
ANEXA 2 Placa cu cablaj imprimat elaborata in practic ... 65

Extras din licență Cum descarc?

In proiectul de curs am descris dispozitivul de inregistrare Electrocardiograful. Electrocardiograful este un dispozitiv inregistrator legat la electrozi de detectie, dintre care 4 sunt aplicati pe incheieturile miinilor si la picioare si alti 6 in anumite puncte de pe suprafata toracelui. Diferite grupari ale acestor electrozi, corespunzind diferitelor circuite de inregistrare, sunt legate de un stilet care da un traseu corespunzind unei derivatii (reflectare localizata a activitatii electrice a cordului). Astfel sunt inregistrate douasprezece derivatii. Electrografia este un examen neinvaziv lipsit de orice inconvenient. Electrocatrdiograful inregistreaza un semnal biomedical Electrocardiograma. ? electrocardiograma este rezultatul modificarilor electrice care activeaza contractia atriilor si ventricolelor. Reprezinta inregistrarea la suprafata corpului a variatiilor de potential ale cimpului electric cardiac, produse de depolarizarea si repolarizarea celulilor miocardice. 
Electrocardiograma (EKG,ECG) este un test ce masoara impulsurile electrice ale inimii.Inima este o pompa musculara formata din patru camere. Cele doua camere de sus sunt denumite atrii, iar cele de jos, ventricule. Un sistem natural electric, face ca muschiul inimii sa se contracte si sa pompeze sangele catre plamini si restul corpului.
Activitatea electrica a inimii poate fi detectata de la nivelul pielii prin niste mici discuri metalice, denumite electrozi. In timpul electrocardiogramei electrozii sunt atasati de piele la nivelul toracelui, bratelor si picioarelor. Acestia sunt conectati la un dispozitiv ce transforma impulsurile electrice intr-o reprezentare grafica, pe care o inregistreaza pe hartie. Aceasta reprezentare grafica, ce apare sub forma unei linii, este analizata de dispozitiv si mai apoi de catre medic.
? electrocardiograma poate sa arate:
-dovezi ale maririi de volum a inimii 
-semne ale unui flux sanguin insuficient la nivelul inimii 
-semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte) 
-probleme ale ritmului cardiac (aritmii) 
-modificari ale activitatii electrice, determinate de un dezechilibru electrolitic 
-semne de inflamatie a sacului ce inconjoara inima (pericardite). 
? electrocardiograma nu prevede aparitia unui infarct miocardic.
1.MET?DE SI DISP?ZITIVE DE DIAGN?STICAE INVAZIVA A SISTEMULUI CARDI?VASCULAR
1.1 Structura aparatului cardiovascular
Aparatul cardiovascular este un sistem care cuprinde urmatoarele componente: inima, arterele mari si arteriole, ramnificandu-se in reteaua capilara prin care se iriga tesuturile si organele. Legatura dintre vene si artere se face prin capilare,care constituie sectorul circulator al schimburilor de gaze si substante nutritive dintre sange si tesuturi.
1.1.1. Inima. Inima este un organ muscular inconjurat de o teaca fibroasa denumita pericard. Intre peretele inimii si pericard se gaseste o cavitate plina cu un lichid care favorizeaza miscarea inimii in timpul contractiilor. Celulele musculare cardiace prezinta atit caractere ale muschilor striati (striatii formate de filamentele de actina si miozina) cit si ale muschilor netezi (jonctiuni gap). Sunt mai scurte decat fibrele musculare striate si formeaza un sincitiu. Celulele musculare cardiace individuale sunt separate de membrane celulare denumite discuri intercalare. Rezistenta electrica a discurilor intercalare reprezinta 1/400 din rezistenta electrica a membranei laterale, peritind trecerea cu usurinta a potentialelor de actiune. 
Fig. 1.1 Inima corpului uman 
Inima este alcatuita din doua pompe distincte: inima dreapta care pompeaza singele incarcat cu C?2 catre plamini si inima stinga, care pompeaza singele oxigenat catre organele periferice. Fiecare dintre aceste doua inimi consta din cite o pompa pulsatila bicamerala (un atriu si un ventricul). Masa musculara cardiaca este separata in doua teritorii sincitiale: sincitiul atrial si sincitiul ventricular, separate prin tesut fibros, ceea ce permite atriilor sa se contracte cu putin inaintea ventriculelor, lucru important pentru eficienta pompei ventriculare. Bataile ritmice ale inimii sunt asigurate de mecanisme speciale cu sediul chiar in inima. Ele emit stimuli ritmici care se propaga sub forma de potentiale de actiune in intreg miocardul determinind contractii cardiace ritmice. 
1.1.2. Potentialul de actiune al muschiului cardiac. Potentialul membranar de repaus al muschiului cardiac este cuprins intre -85 si -95 mV, iar in cazul fibrelor Purkinje intre -90 si -100 mV. In timpul potentialului de actiune membrana ramine depolarizata timp de 0,2 sec. in cazul muschiului atrial 0,3 sec. in cazul muschiului ventricular, prezentind un platou (ceea ce determina o durata a contractiei de 3-15 ori mai mare decit in cazul muschilor striati) urmat de o repolarizare rapida. In miocard potentialul de actiune se datoreaza deschiderii a doua tipuri de canale: canalele rapide de Na (aceleasi ca si in cazul muschiului scheletic) si canalele lente de calciu (canalele calciu-sodiu). Acestea din urma se deschid mai lent si (important!) ramin deschise cateva zecimi de secunda. In acest interval patrund in fibra musculara cardiaca cantitati mari de ioni de Ca2+ si Na+, mentinind o stare prelungita de depolarizare, cauza a platoului potentialului de actiune. In acelasi timp, ionii de Ca2+ joaca un rol important in stimularea contractiei muschiului cardiac. Viteza de conducere a impulsurilor in miocard este cuprinsa intre 0,3 si 0,5 m/s, adica 1/250 din viteza de conducere prin fibrele groase mielinice si 1/10 din viteza de conducere prin fibrele musculare scheletice. Miocardul este refractar la restimulare pe toata perioada potentialului de actiune. Perioada refractara normala a ventriculului este 0,25-0,3 sec. la care se adauga o perioada refractara relativa de aproximativ 0,05 sec., in timpul careia muschiul este mai greu excitabil decat in mod normal. In cazul miocardului atrial, perioada refractara este de aproximativ 0,15 sec iar perioada refractara relativa de aproximativ. 0.03 sec. 
1.1.3. Sistemul excito-conductor al inimii. Este compus din nodulul sino-atrial (nodulul sinusal, SA); caile internodale care conduc impulsul delanodulul SA la nodulul AV; nodulul atrioventicular (AV) unde are loc o intarziere a imulsurilor atrialeinainte ca acestea sa se propage in ventricule; fasciculul His (atrioventricular) care conduce impulsurile de la atrii la ventricule; ramurul drept si sting ale fasciculului His, formate din fibre Purkinje care conduc impulsurile in toate atriile ventriculare.
Fig. 1.2 Sistemul excito-conductor al inimii [1] 
Nodulul SA (pacemakerul inimii 70-80 batai/min.) este localizat in peretele superolateral al atriului drept. Fibrele acestui nod nu contin aproape deloc fibre contractile. Fibrele sinusale poseda capacitatea de autoexcitare. Fibrele nodulului SA au un potential de repaus de aproximativ -55 mV, potential la care canalele rapide de Na sunt inactivate. La baza potentialului de actiune (nodal cells) va sta canalul lent de sodiu. Ionii de Na au tendinta naturala de a patrunde in celulele nodulului SA difuzind prin numeroasele canale existente la suprafata acestora. Acest influx de sarcini pozitive da nastere unui potential de membrana crescator care va duce la declansarea unui potential de actiune atunci cind depaseste -40 mV. La aceasta valoare se activeaza canalele de calciu-sodiu, se produce un influx rapid de ioni de Ca ai Na si se declanseaza potentialul de actiune. Dupa aproximativ 0.15-0.2 sec. de la deschiderea lor aceste canale se inchid si aproape concomitent se deschid canalele de K (are loc un eflux masiv de ioni de K). Aceste doua procese duc la terminarea potentialului de actiune. Canalele de K continua sa ramina deschise citeva zecimi de secunda producind o hiperpolarizare a membranei (-55 pina la -60 mV). Procesele se reiau ritmic: auto-excitare, repolarizare cu hiperpolarizare si o noua re-excitare (depolarizare). 
Nodulul AV are rolul de a intirzia impulsul generat de nodulul sino-atrial astfel incat atriile au timp sa-si goleasca continutul in ventricule inainte ca acestea sa se contracte. Este localizat in partea posterioara a peretelui septal al atriului drept. Principalele cauze ale incetinirii impulsului: fibrele au potential de membrana mai negativ decit al fibrelor miocardiace, stabilesc intre ele mai putine jonctiuni gap.

Fisiere în arhivă (1):

 Medicina.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1) Laborator fiziopatologie, anul IV biologie [1]
2) Universitatea de Medicina si Farmacie"Victor Babes" Timisoara Catedrade Fiziologie "Sistemul Cardiovascular" Cursul 4 [2] 
3) Catedra de Fiziologie, UMF "Carol Davila" Dr. Raluca Papacocea -  2005. [3]
4) Electronica Medicala "CAP 4. Aparate de investigare a sistemului cardiovascular" [4]
5) ELECTR?CARDI?GRAMA Dr. Dobreanu Dan [5]
6) Rodica Strungaru. Bucuresti: Electronica medicala, 1989. [6]
7) J.F.Martinez, Electrocardiography and Vectorcardiography, 2009 [7]
8) www. wikipedia.org [8]
9) http://www.scribd.com/doc/6525950/Ecg [9]
10) www.sfatulmedicului.ro/index.php?module=searchSphinx&words= electrocardiografiea&category_id=0 [10] 
11) http://www.radiolocman.com/shem/schematics.html?di=47010 [11]
12) Datasheet AD620 / http://alldatasheets.com [12]
13) Datasheet ?P97 / http://alldatasheet.com [13]
14) http://masters.donntu.edu.ua/2010/fkita/pichka/library/article13.htm[14]
15) http://www.codeproject.com/KB/cpp/ecg_dsp.aspx?msg=3161948 [15]
16) http://www.analog.com/library/analogdialogue/archives/37-11/ecg.html [16]
17) Indicatie metodica pentru elaborarea partii economice a proiectului de diploma. [17]
18) http://www.google.ru/. [18]