Memorie, Inteligenta si Performanta Scolara - Studiu Asupra Relatiilor Dintre Ele

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere.4
1. Memoria.5
1.1. Definirea memoriei. Scurt istoric si pozitii teoretice fata de acest proces.5
1.2. Sistemele mnezice.8
1.2.1. Memoria senzoriala.9
1.2.2. Memoria de scurta durata.10
1.2.3. Memoria de lunga durata.11
1.2.4. Memoria episodica si memoria semantica.12
1.2.5. Memoria explicita si memoria implicita.13
1.2.6. Memoria logica si memoria mecanica.15
1.2.7. Memoria vizuala si memoria auditiva.16
1.3. Procesele memoriei.17
1.4. Uitarea. Perspective asupra uitarii.18
1.5. Evolutia memoriei in ontogeneza.20
2. Inteligenta.25
2.1. Istoric al conceptului, definire si caracterizare generala.25
2.2. Modele explicativ - interpretative ale inteligentei.28
2.2.1. Modelul psihometric al lui Binet - Simone.28
2.2.2. Modelul bifactorial al lui Spearman.29
2.2.3. Modelul multifactorial al lui Thurstone.30
2.2.4. Modelul genetic. Perspectiva lui Jean Piaget.30
2.2.5. Modelul cuboid al intelectului elaborat de Guillford.31
2.2.6. Modelul triarhic al lui Sternberg.32
2.2.7. Toeria inteligentelor multiple a lui Gardner.33
2.3. Aspecte evolutive ale inteligentei.34
3. Performanta scolara.39
3.1. Delimitari conceptuale.39
3.2. Constelatia factorilor ce stau la baza succesului scolar.40
3.3. Rolul memoriei in invatare.46
3.4. Rolul inteligentei in invatare - Inteligenta scolara.49
4. Studiu asupra relatiei dintre formele memoriei, inteligenta si performanta 
scolara.55
4.1. Obiectivele cercetarii.55
4.2. Ipotezele de cercetare.55
4.3. Instrumente utilizate.55
4.4. Subiecti.57
4.5. Procedura.57
4.6. Rezultate obtinute si interpretarea lor.58
4.7. Concluzii.68
Bibliografie.70


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Conceptul de inteligenta, natura, functia ei si modurile de manifestare ale comportamentului inteligent determina polemici si controverse aprinse intre oamenii de diferite specializari si orientari. 
Termenul de inteligenta este cunoscut si adoptat din timpuri stravechi in limbajul natural, consacrat in literatura (Cicero) si caracterizeaza puterea si functia mintii de a stabili legaturi si a face legaturi intre legaturi: este ceea ce sugereaza inter-legere, reunind doua sensuri, unul de a discrimina intre si a lega (a culege, a pune laolalta). Exprimand actiuni si atribute ale omului totodata, faber si sapiens, inteligenta n-a putut (nici dupa ce a devenit obiect al stiintei) sa beneficieze de o definitie clasica, prin delimitari de gen proxim si diferenta specifica. 
In psihologie, inteligenta apare atat ca fapt real, cat si ca unul potential, atat ca proces, cat si ca aptitudine sau capacitate, atat forma si atribut al organizarii mintale, cat si a celei comportamentale (Paul Popescu Neveanu, Dictionar de psihologie). 
Pornind de la observatiile aplicative din practica de zi cu zi, lucrarea de fata vrea sa sublinieze convingerea noastra asupra relatiilor dintre un anumit tip de inteligenta si domeniile de activitate exercitate. 
Memoria joaca un rol important in comportamentul inteligent. Memoria este un proces psihic care consta in intiparirea, recunoasterea si reproducerea senzatiilor, miscarilor, cunostintelor din trecut. Memoria defineste dimensiunea temporala a organizarii noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal: trecut, prezent, viitor. 
Performanta scolara este totalitatea rezultatelor elevilor, atit in ce priveste nivelul de pregatire stiintifica (acumularea cunostintelor si formarea abilitatilor de aplicare a lor) cit si dezvoltarea capacitatii intelectuale, formarea unor trasaturi de personalitate, a interesului si motivatiei fata de invatatura, a capacitatii de a se instrui, de a deveni. Performanta scolara este concretizata in rezultatele elevilor si reprezinta o realitate scolara complexa ce include: cunostinte, capacitati intelectuale formate, abilitati de aplicare a cunostintelor, trasaturi non - cognitive de personalitate; in acelasi timp, performanta scolara inglobeaza si reusita elevilor in activitatea postscolara. 
Prin tema propusa tind sa observ memoria, inteligenta si performanta scolara-studiu asupra relatiilor dintre ele.
1.Memoria
1.1. Definirea memoriei. Scurt istoric si pozitii teoretice fata de acest proces 
Cea mai raspandita definitie a memoriei o prezinta ca fiind procesul psihic cognitiv superior ce face posibila intiparirea, conservarea si reactualizarea sub forma de recunoastere si reproducere a informatiilor.
Memoria are la baza o insusire a tesutului nervos tot atat de evidenta ca si aceea de a recepta prin terminatiile periferice ale analizatorilor influentele excitatiilor provenite din realitatea obiectiva.Urmele pe baza carora se reactiveaza sistemele de legaturi temporare, se realizeaza in grupele de celule nervoase care alcatuiesc terminatia cerebrala a analizatorului corespunzator. Memoria se sprijna pe plasticitatea sistemului nervos. La randul ei, memoria presupune senzatii, perceptii, reprezantari, care s-au format intr-un fel sau altul, la nivelul central, sub influente multiple si complexe (Schiopu, 1956).
Studiile de pionierat in domeniul memorie au fost realizate de Ebbinghauss. Experimentele clasice efectuate de acesta au vizat in principal memoria verbala si imagistica, utilizand ca si material de cercetare silabe fara sens, cuvinte, fraze sau imagini. Metoda lui Ebbinghaus numita si metoda economiei, se refera la aspecte cantitative ale memoriei (Schiopu, 1956). Pe baza acestei metode, Ebbinghauss obtine o serie de rezultate condensate in ceea ce avea sa fie cunoscut in psihologie sub denumirea de curba uitarii. In esenta, aceasta conchide ca uitarea este masiva imediat dupa memorare, majoritatea informatiilor intiparite fiind uitate in prima ora dupa procesul engramarii,dar pe masura trecerii timpului, rata acesteia devine tot mai redusa, ajungand chiar la un nivel de platou. Rezultatele lui Ebbinghauss, prin cunoscuta sa curba a uitarii au cunoscut o circulatie foarte vasta in randul psihologilor, fiind citate in majoritatea lucrarilor pe aceasta tema. 
Cu toate acestea, se impun facute cateva limitari: nu putem generaliza studii facute pe materiale fara sens asupra functionarii memoriei in viata cotidiana, deparece aici suntem foarte rar pusi in situatia de a memora informatii fara semnificatie - prin urmare, este foarte probabil ca rata uitarii materialelor memorate in mod curent si cerute de sarcinile noastre uzuale sa fie fundamental diferita; in plus, memoria constienta, evaluata de Ebbinghauss prin sarcini de recunoastere si reproducere nu este singura forma a memoriei. Studii recente, de dupa anul 1990 arata ca exista si o memorie inconstienta, denumita memorie implicita, si mai mult, aceasta forma pare a fi utilizata mult mai intens in activitatile nostre, desi efectele ei pot fi identificate doar indirect. In pofida acestor critici insa, Ebbinghauss, prin studiile sale a avut rolul meritoriu de a deschide calea studiului stiintific al memoriei, iar concluziile sale, cu limitele de rigoare, raman in mare masura valide.
O pozitie, relativ diferita in problema memoriei, o gasim la cercetatori ca Binet sau Buhler. Acestia se refera si la continutul ideativ in actul de memorare. Ei se separa insa de pozitia lui Ebbinghaus prin faptul ca ei considera procesele psihice ca procese pure - gandire pura, memorie pura etc., deci ca procese separate, fara a interactiona unele cu altele (Schiopu, 1956).


Fisiere in arhiva (1):

  • Memorie, Inteligenta si Performanta Scolara - Studiu Asupra Relatiilor Dintre Ele.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!