Metode de Investigare a Gradului de Poluare al Siturilor Industriale si Tehnicile de Reabilitare ale Acestora

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL 1. Surse de poluare si metode de prevenire. 5
1.1 Surse de poluare si poluanti ai solurilor. 8
1.2 Surse de poluare a solului. 9
1.2.1 Poluarea solului prin lucrari de excavare la zi. 9
1.2.2 Poluarea solului cu halde, depozite,iazuri. 10
1.2.3 Poluarea solului cu ingrasaminte chimice si pesticide. 11
1.2.4 Poluarea solului cu substante poluante din atmosfera. 13
1.2.5 Poluarea solului cu metale grele. 13
1.2.6 Poluarea solului prin saraturare. 16
1.2.7 Poluarea solului prin compactare. 16
1.2.8 Poluarea solului prin dejectii animale. 17
1.2.9 Poluarea solului prin eroziune si alunecare. 17
1.2.10 Poluarea solului prin acidifiere. 18
1.3 Prevenirea poluarii solului. 19
1.3.1 Prevenirea poluarii solului, ca urmare e degradarii starii fizice. 20
1.3.2 Prevenirea poluarii solului datorita acidifierii. 20
1.3.3 Prevenirea poluarii solului datorita dereglarii regimului de nutritie. 20
1.3.4 Prevenirea poluarii solului datorita irigatiilor. 21
1.3.5 Prevenirea poluarii chimice, biologice si radioactive ale solului. 21
CAPITOLUL 2.Cadrul legislativ al strategiei protectiei solului. 22
2.1 Legislata nationala. 22
2.2 Strategie pentru protectia solurilor. 29
2.3 Instrumente pentru realizarea obiectivelor strategice. 30 
2.4 Legislatia europeana. 31
CAPITOLUL 3. Situatia siturilor industriale afectate la nivel national si european. 38 
3.1 Situatia siturilor industriale afectate la nivel national. 38
3.2 Repartizarea siturilor contaminate pe tipuri de activitati cu efecte poluante. 40 
3.3 Inventarul siturilor contaminate. 40
3.4 Situatia siturilor industriale afectate la nivel european. 43
CAPITOLUL 4. Efectele poluarii solurilor si activitati destinate remedierii acestora. 45
4.1 Metale grele si influentele lor asupra sanatatii omului. 47
4.2 Faze operatioanle ale interventiilor de remediere. 52
4.3 Punerea in siguranta. 52
4.4 Investigatii preliminare. 54 
4.5 Colectare date specifice despre sit. 54
4.6 Caracterizare. 55
4.7 Remediere. 56
CAPITOLUL 5. Metodologie de gestionare a siturilor si solurilor poluate. 58
5.1 Notiuni privind tehnologiile de depoluare a solurilor. 61
5.1.1 Aspecte cu privire la migrarea poluantilor in zona nesaturata a solurilor. 61
5.1.2 Criterii de clasificare a metodelor de depoluare a solurilor. 62
5.1.3 Tehnologii de depoluare dupa locul de aplicare al tehnologiei de depoluare. 62
5.1.4 Tehnologii de depoluare a solurilor dupa principiile tehnice. 63
5.1.4.1 Tehnologii fizice de depoluare. 63
5.1.4.2 Tehnologii chimice de depoluare. 68
5.1.4.3 Tehnologii tehnice de depoluare. 70
5.1.4.4 Tehnologii biologice de depoluare. 71
5.2 Ameliorarea solurilor cu metale grele. 73
5.3 Ameliorarea solurilor poluate cu reziduuri petroliere. 74
5.4 Tehnologii de ameliorarea a solurilor poluate cu reziduuri petroliere. 75
CAPITOLUL 6. Testarea experimentala si depoluarea solului din locatia Laminorul 4 SA Braila. 77
6.1 Tehnici de investigare utilizate. 77
6.2 Determinarea nitratilor- Principiul Metodei. 80
6.3 Determinarea fosfatilor- Principiul Metodei. 81
6.4 Determinarea hidrocarburilor ( uleiuri, produse petroliere). 83
6.5 Determinarea pH-ului- Principiul Metodei. 85
CAPITOLUL 7. Concluzii. 89
Bilbliografie. 91


Extras din licenta Cum descarc?

Epiderma vie a Pamantului
Solul este un corp viu minunat. El reprezinta suportul vietii omenesti si a bunastarii. Acesta ofera ancorare radacinilor, retine apa indeajuns ca plantele sa se poata folosi de ea, si stocheaza nutrientii care mentin viata - in lipsa acestor calitati Pamantul ar fi la fel de steril ca si planeta Marte. Solul este mediul de viata pentru nenumarate microorganisme, ce desfasoara multiple transformari biochimice, incepand de la fixarea azotului atmosferic pana la descompunerea materiei organice a organismelor moarte. Solul adaposteste animale microscopice, dar si rame, furnici si termite. De fapt, o mare parte a biodiversitatii terestre se gaseste in sol si nu deasupra lui. Toata aceasta activitate biologica contribuie la "fabricarea" solului: solul nu exista fara viata si nici viata nu poate exista fara sol.
Prin urmare, oamenii nu numai ca se hranesc si se imbraca pornind de la sol, dar si construiesc pe el. Solul nu este la fel peste tot, marea diversitate a modului de viata, a constructiilor, a modului de ocupare a spatiului reflecta extraordinara diversitate a invelisului pedologic si a relatiilor dintre oameni si sol.
"Solul este cu adevarat remarcabil"
SURSE DE POLUARE SI METODE DE PREVENIRE
Introducere
Solul este stratul de la suprafata pamantului, afanat, moale, friabil, care impreuna cu atmosfera constituie mediul de viata al plantelor.
Solul s-a format din roci, sub influenta factorilor pedogenetici: clima, microorganisme, vegetatie, relief. Transformarile rocilor in timp au fost profunde, astfel incat solul apare ca un corp natural, distinct, deosebit de roca mama. Durata de generare este mare, astfel incat pentru a se forma pe cale naturala 3 cm de sol sunt necesari 300-1000 de ani, iar pentru 20 cm de sol, 7000 de ani.
Compozitia solului este data de: substante minerale rezultate din degradarea si alterarea rocilor si mineralelor, ca de exemplu: SiO2, FeOx, CaCO3, CaSO4; substante organice specifice, produse prin transformarea chimica a resturilor vegetale. De exemplu: acizi humici, celuloza, hemiceluloza, aldehide, alcooli, fenoli, grasimi, aminoacizi, albumine. Resturile vegetale si animale se descompun sub influenta microflorei si microfaunei existente in sol, in compusi simpli (CO2, H2O, NH3), din care microorganismele sintetizeaza compusi organici.
Compozitia solului recoltat de pe 1 ha (aproximativ 100 t) este urmatoarea : radacini 2-6 %, microorganisme 1-2 %, substante minerale 8-12 % , substante organice 80-85 % .
Solul contine un ansamblu complex de micro si macroorganisme, aflate intr-un echilibru biologic, care actioneaza asupra compusilor. Astfel, macrofauna aereaza solul, il structureaza, ii imbunatateste fertilitatea. Microorganismele (bacterii, alge verzi) transforma compusii carbonului in CO2 si CH4, amoniu in nitrati, sau azot, iar alte microorganisme fixeaza azotul atmosferic. Ciupercile ajuta absorbtia apei si a microelementelor in radacini. Tot microorganismele descompun unele substante poluante, inclusiv pesticidele si fertilizantii, dar nu in totalitate.
Solurile sunt supuse unor procese continue de degradare si alterare. Degradarea reprezinta procesul de maruntire si dispersare al rocilor si mineralelor in fragmente mai mici, sub influenta temperaturii, apei, vantului, gravitatiei si vietuitoarelor. Procesul este irevesibil.
Alterarea reprezinta totalitatea proceselor chimice la care sunt supuse rocile si mineralele sub actiunea apei, acizilor minerali sau organici si ai sarurilor. Degradarea si alterarea actioneaza simultan.
In prezent, si in Romania, gospodarirea si asigurarea unor conditii de calitate buna a solurilor, a devenit o problema majora in contextul alinierii tarii noastre la standardele si cerintele impuse pe plan mondial in ceea ce priveste protectia mediului si a resurselor naturale.
De asemenea, poluarea solului cu produse petroliere, face parte dintre cele mai evidente probleme de mediu cu care se confrunta Romania in ultimii ani, avand in vedere ritmul tot mai accelerat si intensiv de folosire a acestor substante (specific tarilor in curs de dezvoltare) pentru satisfacerea nevoilor de energie. Se observa ca atat in Romania cat si in lume in fiecare an se raporteaza o multitudine de deversari accidentale sau deliberate de produse petroliere pe sol sau in ape, ceea ce cauzeaza probleme economice, sociale si de mediu. Asigurarea protectiei calitatii solurilor, ca mijloc de crestere a resurselor de sol, cat si pentru protectia mediului inconjurator, prevede printre altele utilizarea unor procedee si tehnologii de depoluare menite sa neutralizeze sau sa blocheze fluxul de poluanti si care sa asigure eficienta dorita si aplicarea legislatiei privind protectia calitatii solului.
Fig. 1.1 Factorii ce definesc calitatea solului
Metodele conventionale de depoluare a solurilor contaminate cu produse petroliere se aplica cu succes la scara internationala, insa majoritatea acestora prezinta urmatoarele inconveniente: generarea unor efluenti lichizi sau gazosi ce necesita o tratare/depozitare suplimentara, perioade mari de operare, dificultati de monitorizare si control, costuri ridicate de capital si operare. Dezavantajele mentionate, corespunzatoare tehnologiilor respective, conduc la limitarea sau chiar imposibilitatea aplicarii acestor tehnici de depoluare la nivel national, in conditiile economice actuale ale Romaniei. Pe plan mondial se observa tendinta de dezvoltare a unor metode simple, rapide, ieftine si eficiente, care sa asigure prin aplicarea lor in-situ blocarea migrarii poluantilor din zona deversarii de produs petrolier in subteran sau alte zone invecinate, distrugerea poluantilor si refacerea cadrului natural. Cercetarile realizate de Choi H. si Cloud R.M. /1992/, Schatsberg P. /1971/, subliniaza faptul ca metoda folosirii sorbentilor in cazul unor scurgeri de produse petroliere este foarte eficienta si nu prezinta riscuri pentru mediu. Materialele sorbente fiind folosite ca materiale de prevenire a propagarii si dispersiei contaminantilor.


Fisiere in arhiva (1):

  • Metode de Investigare a Gradului de Poluare al Siturilor Industriale si Tehnicile de Reabilitare ale Acestora.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!