Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri

Cuprins licență

INTRODUCERE	3
CAPITOLUL I. ASPECTE INTRODUCTIVE ALE FORMEI DE CRIMINALITATE INTALNITE IN PRACTICA JURIDICA DIN ROMANIA	6
1.1 Aparitia si evolutia criminalitatii si crimei organizate din tara noastra.	6
1.2. Scopul criminalisticii.	9
CAPITOLUL II.  INVESTIGAREA INFRACTIUNILOR DIN DOMENIUL CRIMINALITATII ORGANIZATE. PROBATIUNEA SI PROBELE CARE FAC OBIECTUL ACESTEIA.	11
2.1.Crima organizata. Notiune si trasaturi.	11
2.2. Criminalitatea organizata, reglementarii juridice.	12
2.3 Structuri si tipuri de organizatii criminale.	13
2.4. Regimul juridic al drogurilor conform Legii 143/2000	15
2.5. Traficul  si consumul de droguri ca modalitate de savarsire a infractiunilor din domeniul crimei organizate.	19
2.6.Investigarea actelor procesual penale in domeniul criminalitatii organizate.	21
2.7. Etape si modalitati de actiune. Organizarea flagrantului.	23
2.8. Cercetarea la fata locului in cazul infractiunilor de trafic si consum de droguri.	25
2.8.1 Activitati premergatoare cercetarii la fata locului.	27
2.8.2 Fazele cercetarii la fata locului.	28
2.9. Investigarea locului faptei in cazul infractiunilor de trafic si consum de droguri.	32
CAPITOLUL III. PROCEDEE TACTICO-CRIMINALISTICE SI REGULI DE URMAT LA EFECTUAREA ACTELOR PRINCIPALE DE URMARIRE PENALA.	38
3.1. Principiile organizarii Urmaririi Penale.	38
3.2 Tehnici speciale de supraveghere sau cercetare (art 138 C. pr.pen)	39
3.2.1 Tehnici speciale de supraveghere sau cercetare - livrarea supravegheata	40
3.3  Elementele de tactica criminalistica.	41
3.4.  Metode si mijloace tehnice stintifice destinate investigatiilor criminalistice.	43
3.4.1.Tactica ascultarii suspectului	46
3.4.2.  Pregatirea in vederea ascultarii.	47
3.4.3. Particularitati psihologice ale procesului formarii si redarii declaratilor suspectului	47
3.4.4.  Cunoasterea suspectului sau inculpatului.	48
3.4.5.  Alegerea locului propice unde urmeaza sa se faca ascultarea.	49
3.4.6.  Asigurarea prezentei suspectului.	50
3.4.7.  Asigurarea prezentei unui aparator.	50
3.4.8.  Stabilirea si intocmirea planului de ascultare.	51
3.4.9. Tactica ascultarii propriu-zise.	51
3.4.10. Consemnarea si verificarea declaratiilor.	52
CAPITOLUL IV. ASPECTE DE DREPT PENAL SI PROCESUAL PENAL PRIVIND SESIZAREA ORGANELOR JUDICIARE SI A CELOR EXTRA JUDICIARE COMPETENTE IN A CONSTATA INFRACTIUNIILE DIN DOMENIUL CRIMINALITATII ORGANIZATE.	54
4.1. Aspecte de urmat in constatatea infractiunilor de trafic si consum de droguri.	54
4.2. Masuri de siguranta impotriva consumului de droguri	61
CAPTOLUL V. ASPECTE FINALE PRIVIND INVESTIGAREA INFRACTIUNILOR DE TRAFIC SI CONSUM DE DROGURI	65
5.1.Aspecte finale si propuneri de lege ferenda.	65
BIBILIOGRAFIE	67

Extras din licență

Aflarea adevarului este cel mai anevoios proces intr-o societate, mai ales cum este societatea de astazi, in care oamenii amesteca in proportii: binele cu raul, cinstea cu necinstea, nerespectarea legii cu infractiunea. 
Criminalistica incearca sa se apropie de aflarea adevarului, fie el si relativ, dar nu-si impune sa ajunga la esenta adevarului relativ. Ea trebuie sa - si asume propriul dicton ,,sunt o stiinta si nimic din ceea ce este stiintific nu-mi este strain".
Criminalistica - stiinta a cautat si a gasit un sprijin eficient in toate cercetarile si in sprijinul propriului demers de cercetare. In ea se gaseste credinta ca nu exista la ora actuala vre-un domeniu stiintific caruia sa nu-i poata fi cerut un tribut de cunostiinte care sa fie pus in scopul aflarii adevarului. 
In orice societate exista autoritate. Orice autoritate are urcusuri si coborasuri. Nu exista societati bazate pe o deplina egalitate.
Aflarea adevarului impune folosirea probei stiintifice urmarindu-se astfel solutionarea corecta sub toate aspectele a cauzelor judiciare, acest lucru fiind de neconceput in procesul penal si civil.
O informatie scrisa despre examinarea criminalistica a actelor dateaza din anul 1969, cand a fost cercetata metoda de falsificare a semnaturii regelui Carol al IX-lea al Frantei.
In dezvoltarea stiintei criminalistice a fost procesul realizat din toate domeniile cunoasterii umane, care a condus la identificarea unor noi mijloace stiintifice de lupta impotriva criminalisticii, de natura sa raspunda dinamicii fenomenului infractional. 
Romania a fost printre primele tarii care a introdus noile mijloace stiintifice in activitatea de cercetare a infractiunilor. 
In anul 1895 prof. Mina Minovici a infiintat Serviciul de identificare judiciara folosind sistemul antropometric al lui Bertillon. Acest serviciu tinea evidenta persoanelor cu antecedente penale pe baza de fise antropometrice. Tot prof. Mina Minovici a efectuau experimente in domeniul identificarii infractiunilor pe baza urmelor digitale, obtinand 1909 rezultate care au pus aceasta metoda in practica juridica din Romania. 
Primul Tratat de medicina legala din Romania in care au fost analizate pe larg probleme de criminalistica, cum sunt: identificarea criminalistica, metodele fotografiei judiciare, cercetarea urmelor digitale si plantarea urmelor de incaltaminte, a aparut in anul 1904 de catre prof. dr. Nicolae Minovici.
Primele instructiuni practice pentru investigarea criminalistica a locului faptei au fost elaborate in anul 1929 de catre criminalistii specialistii Petrescu Victor si Panaitescu Dumitru.
Rolul criminalisticii este acela de aflare a adevarului si nu poate fi clarificat decat prin cercetarea la laborator a urmei si probei materiale ridicate de la locul savarsirii infractiunii.
Crima organizata apare ca o provocare la adresa securitatii internationale, a societatilor si tuturor legaturilor statelor, pe care le determina sa identifice forme noi de combatere a fenomenului, atat prin intermediul legilor penale cat si a masurilor de securitate , a faptelor de acest gen, dar si la adresa doctrinei penale, determinand pe oamenii de stiinta sa mediteze asupra naturii gravitatii si particularitatilor actiunilor criminale savarsite de asociatii de infractorii, spre a sugera modalitatii noi, specifice si eficiente de lupta, prin mijlocirea legii penale impotriva fenomenului mentionat.
Odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, combaterea fenomenului crimei organizate respectiv a traficului si consumului de droguri a ocupat un loc important in preocuparile factorilor de conducere din tara noastra, elaborand un program de armonizare al legislatiei.
In acest sens, au fost elaborate si adoptate elemente importante ale crimei organizate , astfel:
-Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare;
-Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie;
-Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri;
-Legea nr. 678/2001 privind prevenirea combaterea si traficul de persoane;
-Legea 656/2002 privind prevenirea si sanctionarea spalarii banilor;
- Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor;
-Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea crimei organizate.
Crima organizata reprezinta segmentul infractional la care se raporteaza activitatile ilegale, de natura sa afecteze anumite sectoare ale activitati politice, economice si sociale desfasurate prin metode si mijloace, constant planificate si conspirate, de catre asociatiile de indivizi cu ierarhie interna, bine determinata cu structuri de autoaparare, in vederea obtinerii de profituri ilicite.
Criminalitatea transnationala organizata este una dintre principalele amenintari care planeaza asupra securitatii. Ea dauneaza dezvoltarii sociale, economice, politice si culturale a societatilor. Cuvantul de ordine al criminalilor este de a realiza maximum de profituri cu minimum de riscuri.
Traficul de droguri urmareste obtinerea de profituri, este de inteles faptul ca la dezvoltarea acestui flagel contribuie o serie de factori economici iar in ultimii ani, grupurile criminale organizate au construit retele la scara internationala si au adunat beneficii considerabile 
Structurile specializate din Ministerul Administratiei si Internelor care se ocupa cu prevenirea si combaterea criminalitatii organizate sunt sutinute in activitatea lor si de structurile de criminalistica ale Politiei Romane, Institutul de Criminalistica si serviciile teritoriale prin participarea specialistilor la cercetarea locului faptei, perchezitii, constatari in flagrant, efectuarea de constatari tehnico - stiintifice sau expertize.
Asadar elementele metodologice de investigare a faptelor criminalitatii organizate,al traficului si consumului de droguri, au fost necesare din cauza dezvoltarii semnificative a acestor fapte grave din tara noastra dar si la nivelul Uniunii Europene.
Criminalitatea organizata prin traficul si consumul de droguri reprezinta o amenintare pentru economia si societatea europeana iar raspunsul Uniunii Europene in aceasta lupta se adapteaza la complexitatea fenomenului.

Fisiere în arhivă (1):

 Metodologia cercetarii traficului si consumului de droguri.doc

Imagini din acest licență

Bibliografie

1.Emilian Stancu, Tratat de Criminalistica, Editia a V-a, Editura Universul juridic, 2010.
2.Florin Ionescu, Criminalistica, Editura Universitara, Bucuresti, 2007.
3.Jenica Dragan, Dictionar de droguri,Editura All Beck,Bucuresti ,2005
4.Jenica Dragan, Substante chimice esentiale si precursorii, Editura M.I., 1995
5.Nelu Viorel Catuna, Criminalistica, Editura C.H.Back, Bucuresti, 2008.
6.Lazar Carjan, Curs de criminalistica, Editura Curtea veche, 2007
7.Vasile Lapadusi, Gheorghe Popa, Lazar Carjan, Iancu Stefan, Dan Voinea, Gavril Dorelu Tarmurean, Metode si tehnici de identificare criminalistica, Bucuresti, 2006.
8.Asociatia criminalistilor din Romania, Investigarea criminalistica a infractiunilor din domeniul crimei organizate, Bucuresti, 2010.
9.Medeanu Tiberiu Constantin, Criminalistica in actiune, Cazuistica unui procuror criminalist, Vol.I, Editura Lumina Lex, Bucuresti , 2006.
10.Medeanu Tiberiu Constantin, Criminalistica in actiune, Omorul, terorismul si crima organizata, Vol.II, Editura Lumina Lex, Bucuresti , 2006.
11.Anamaria Cercel, Marcel Stanciu, Criminologie, Editura Paralela 45, 2007.
12. Vasile Berchesan, Cercetarea penala ( Criminalistica- Teorie si practica) Editura si Tipografia Icar, Bucuresti, 2002.
13. N. Volonciu, Drept procesual Penal, Editura Didactica si Pedogogica, Bucuresti,1972.
14. V. Zdrenghea, T. Butoi, Investigatia psihologica a comportamentului simulat, Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1991.
15. Aurel Ciopraga, Criminalistica. Tratat de tactica, Editura Gama, Iasi 1996.
16. C. Aionitoaie, C Pletea, Constatarea Tehnico-stiintifica si expertiza in Tratat de Tactica Criminalistica, Edituira Carpati, Craiova 1992.
17. Em. Stancu, Tratat de criminalistica, Editura Actami, Bucuresti 2001.
18. I Anghelescu, Tratat practic de criminalistica, Editura Ministerului de Interne, Volumul I, Bucuresti 1976.
19. A Ciopraga, I. Iacobuta, Crminalistica, Editura Junimea, Iasi 2001.