Capitolul I 5 1.1. Istoricul comunei Malu cu Flori 5 1.2. Pozitia si localizarea geografica 6 Capitolul II - Geologia microdepresiunii Malu cu Flori 10 Capitolul III - Relieful microdepresiunii Malu cu Flori 12 3.1. Incadrarea in unitatea de relief 12 3.2. Regionarea geomorfologica 13 3.3. Morfometria si morfografia teritoriului 14 3.4. Relieful structural si petrografic 16 3.5. Trepte genetice de relief 16 a. Terasele 16 b. Lunca 17 3.6. Depozite superficiale 17 3.7. Procese de degradare 18 a. Eroziunea de suprafata si in adancime 18 b. Procese in albia majora a raului Dambovita 20 c. Procese gravitationale 21 Capitolul IV - Clima 28 4.1. Factorii genetici ai climei 28 4.2. Temperatura aerului 29 4.3. Umezeala aerului 36 4.4. Nebulozitatea 38 4.5. Durata de stralucire a soarelui 39 4.6. Precipitatiile atmosferice si vantul 40 4.7. Stratul de zapada 43 4.8. Presiunea atmosferica si vantul 45 4.9. Fenomene atmosferice 47 Capitolul V - Hidrografia 50 5.1. Hidrogeologice 50 5.2. Elemente hidrografice 51 5.3. Elemente de regim hidric 54 a. Surse de alimentare cu apa 54 b. Debite lichide 54 c. Debite solide 55 d. Regimul termic de inghet 55 e. Calitatea apei - chimism 56 5.4. Probleme de ordin practic si gospodarirea apelor 58 Capitolul VI - Date pedografice 60 5.1. Solul - rezultanta a interactiunii in timp si spatiu a componentilor mediului geografic 60 5.2. Caracterizarea solurilor 63 Capitolul VII - Vegetatia si fauna 64 Capitolul VIII - Populatia si asezarile microdepresiunii Malu cu Flori 69 8.1. Evolutia numerica a populatiei 69 8.2. Miscarea naturala populatiei 70 8.3. Densitatea populatiei 72 8.4. Structura populatiei 73 8.5. Dovezi arheologice ale existentei unor vechi asezari 76 8.6. Atestarea documentara si continuitatea vetrelor de sat 77 8.7. Morfostructura satului 79 Capitolul IX - Activitati socio-culturale 84 9.1. Invatamant 84 9.2. Arta si cultura 86 9.3. Ocrotirea sanatatii 87 Capitolul X - Agricultura 88 10.1. Structura teritoriului 88 10.2. Structura culturilor 90 10.3. Zootehnia 95 10.4. Alte activitati agricole 96 10.5. Fondul forestier 97 10.6. Forta de munca din agricultura si piata de desfacere 98 Capitolul XI - Comertul, telecomunicatiile si transportul 99 11.1. Comertul si telecomunicatiile 99 11.2. Transporturile 100 Capitolul XII - Turismul 102 Capitolul XIII - Protectia mediului inconjurator si amenajarea teritoriului 105 Posibilitati de dezvoltare durabila 108 Bibliografie selectiva 110
Lucrarea de fata reprezinta lucrarea de licenta in specializarea geografie si se intituleaza: "Microdepresiunea Malu cu Flori - studiu geografic complex". Mi-am ales aceasta tema intru-cat microdepresiunea Malu cu Flori reprezinta chiar comuna mea natala si in calitate de viitor geograf am considerat ca trebuie sa-mi aduc contributia la cunoasterea acestei zone cu prezentul si trecutul ei, in adancuri si la suprafata sperand ca astfel imi indeplinesc o datorie cetateneasca de a face cunoscut locuitorilor comunei si a celor care vor fi interesati in cunoasterea mai indeaproape a tuturor problemelor specifice acestui colt de tara care trebuie si merita a fi cunoscut. Mentionez ca asupra acestei zone nu s-au scris lucrari de sinteza publicate sau alte monografii, lucrarea mea pe langa faptul ca constituie lucrarea de licenta, aceasta constituie si o monografice care poate fi publicata mai tarziu. Lucrarea este structurata in 3 parti si 14 capitole in care am analizat tot ceea ce exista pe teritoriul comunei accentuand mai mult pe caracterele dezvoltate: procesele geomorfologice, agricultura, turism etc., am folosit in acest scop informatii culese atat de la institutiile publice si locale cat si de la localnici. Informatii si indrumari am preluat si de la domnii profesori din facultatea in care am studiat: UNIVERSITATEA VALAHIA, si de la domnul lector universitar Murarescu Ovidiu - indrumatorul meu stiintific, carora le aduc multa stima si mii de multumiri. CAPITOLUL I 1.1. Scurt istoric al comunei Malu cu Flori Valea Dambovitei ce intovaraseste cel mai vechi drum comercial din Tara Romaneasca, ce leaga cetatea de scaun a Targovistei cu cetatea Branului si a Brasovului, paraseste teritoriul judetului Dambovita dupa ce trece prin comuna Malu cu Flori. Satele care s-au dezvoltat de-a lungul Dambovitei din cele mai vechi timpuri au devenit astazi centre in care pulseaza intens o viata noua. Printre aceste minunate asezari se numara si comuna Malu cu Flori, comuna ce apartine de judetul Dambovita din anul 1968. Denumirea actuala a comunei, legendar dateaza din anul 1900, denumire data probabil dupa tufele de liliac ce se gasesc pe malul drept al Dambovitei in apropierea unui popas Este compusa din cinci sate si anume: 1) Malu cu Flori - resedinta de comuna; 2) Micloscenii Mici; 3) Capu Coastei; 4) Copaceni; 5) Micloscenii Mari. Este constituita comuna din anul 1910 dar nu a functionat in actuala componenta toata aceasta perioada. Pana in anul 1910 satul Malu cu Flori a apartinut de comuna Laicai, judetul Muscel, Plesa Argesel, sub denumirea de Runceasa (Lahovari I.G.-1901 pagina 433). Satul Capu Coastei apartine de actuala comuna numai din anul 1950 inainte apartinand de comuna Genuma judetul Dambovita. Comuna Miclosani (Lahovari I.G. - 1901 pagina 429) este comuna de sine statatoare pana in anul 1910. De comuna Miclosani au apartinut satele: - Miclosanii Mici; - Miclosanii Mari; - Copaceni; - Meisoare; - Neculaesti. Ultimele - Meisoare si Neculaesti (azi Varfuri) - apartin de comuna Pucheni, judetul Dambovita. In anul 1910 datorita conditiilor economice influente de pe acea vreme satul Malu cu Flori se uneste cu comuna Miclosani (fosta comuna) si formeaza comuna Malu cu Flori cu resedinta in Malu cu Flori; aceasta unire a celor doua sate dureaza pana in anul 1922 cand teritoriul comunei Malu cu Flori este impartit astfel: malul stang al raului Dambovita apartinea de comuna Miclosani, malul drept al raului de comuna Malu cu Flori, iar partea sudica a comunei pe ambele maluri de comuna Genuvea. Aceasta impartire se mentine pana in anul 1950 cand cele doua maluri ale raului Dambovita se unesc formand comuna Malu cu Flori la care se adauga satul Capu Coastei. In anul 1968 s-a efectuat o noua impartire administrativ-teritoriala a tarii astfel componenta comunei nu se modifica insa ea va apartine judetului Dambovita, pana atunci apartinand judetului Muscel. 1.2. Pozitia si localizarea geografica a microdepresiunii Malu cu Flori Comuna Malu cu Flori este asezata pe vechiul drum comercial si diplomatic al Tarii Romanesti ce leaga actuala cetate de scaun a Targovistei cu Transilvania. Este strabatuta de paralela 45?9' latitudine nordica si meridianul de 25?13' longitudine estica, ceea ce o situeaza la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord si deci totodata cu terra intreaga in mijlocul uscatului din emisfera nordica. In cadrul judetului este asezata la extremitatea nord vestica, desfasurandu-se pe ambele maluri ale raului Dambovita precum si pe versantii de pe dreapta si stanga acesteia (figura 1). Perimetrul administrativ al comunei Malu cu Flori este desfasurat de-a lungul raului Dambovita, pe nivele de terasa ale acestuia, cat si in zona colinara piemontana caracterizandu-se ca o depresiune intracolinara. Fundul depresiunii se gaseste la o altitudine absoluta de 453 m (marcata chiar in centrul comunei), iar cea mai inalta fiind de 843 m, Dealul lui Coman. Intr-o formulare lapidara s-ar putea spune ca Malu cu Flori reprezinta o zona de marunte intermedieri. Aici se termina Subcarpatii de Curbura, prin Subcarpatii Ialomitei cu amprenta unei eroziuni active si incep Subcarpatii Getici care prin culmile prelungi inchid depresiunea. Satele de pe malul stang al Dambovitei fac parte din zona de interferenta carpato-subcarpatica (Tufescu V. - Subcarpatii - 1966) ce se intinde intre mica depresiune Laicai, la nord pana la Voinesti la sud. Teritoriul de la vest de Dambovita (malul drept) este de asemeni intre Subcarpatii Argesului si Platforma Candesti. Fig. 1.1. - Asezarea geografica a teritoriului Malu cu Flori Cele cinci sate au vetrele stabilite pe versanti; partial satele Capu Coasei si Malu cu Flori isi desfasoara vetrele si in lungul malului drept al raului Dambovita (figura 2). Ceea ce individualizeaza satele componente este indeosebi versantul pe care-l ocupa, cu insemnate consecinte climatice si fenologice.
Bacanaru V. - "Porniturile de teren si modul cum pot fi prevenite sau stabilizate"; Natura seria geografie, nr 3/1961 Balteanu Dan - "Relieful ieri, azi, maine"; Editura Albatros Bucuresti 1984 Bran Florina, Dinu Marin, Tamara Simion - "Turismul rural"; Editura Economica. Calinescu Radu si colab. - "Biogeografie"; Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1972. Cotet Petre - "Geomorfologice cu elemente de geologie"; Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1971. Cotet Petre - "Geomorfologia Romaniei"; Editura Tehnica Bucuresti 1973. Cucu V. - "Geografia asezarilor rurale"; Editura Domino Targoviste 2000. Dinu Ion - "Bazinul raului Dambovita. Studiu de hidrografie"; Editura Macarie Targoviste 1996. Dragos V. - "Deplasarile de teren"; Editura Tehnica Bucuresti 1956. Florea N. si colab. - "Geografia solurilor Romaniei"; Editura Stiintifica Bucuresti 1968. Gastescu Petre - "Hidrologie"; Editura Roza Vanturilor 1998. Iancu D. - "Plaiuri Dambovitene"; Editura Meridian Bucuresti 1969. Mihailescu D. - "Carpatii Sud-Estici"; Editura Stiintifica Bucuresti 1963. Mihailescu V. - "Dealurile si campiile Romaniei"; Editura Stiintifica Bucuresti 1969. Mihailescu V. - "Geografia fizica a Romaniei"; Editura Stiintifica Bucuresti 1969. Mutihac V., Ionesi L. - "Geologia Romaniei"; Editura Tehnica Bucuresti. Oncescu N. - "Geologia Romaniei"; Editura Tehnica Bucuresti 1965. Olteanu Gheorghe - "Repertoriul arheologic al judetului Dambovita"; Editura Cetatea de Scaun vol. I 2000. Oproiu Mihai - "Dambovita - potentialul natural uman si turistic"; Editura Cetatea de Scaun 2000. Paun Costica - "Carpatii dintre Valea Dambovitei si Valea Buzaului"; Editura Macarie 1998. Paun Costica - "Clima Judetului Dambovita"; Editura Oraj Targoviste 2001. Paun Costica - "Regiunile climatice ale Romaniei"; Editura Oraj Targoviste 2001. Pisota I., Buta I. - "Hidrologie"; Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1983. Posea Grigore - "Geomorfologia Romaniei"; Editura Fundatia Romania de Maine 2002. Posea Grigore, Ielenicz M., Popescu N. - "Relieful Romaniei"; Editura Stiintifica Bucuresti 1974. Popescu Argesel - "Microrelieful dezvoltat pe gresii si conglomerate din Valea Dambovitei"; Comunicarea de Geografie Bucuresti 1967. Popescu Argesel - "Valea Dambovitei"; Editura Sport Turism Bucuresti 1986. Popovici Ion - "Metamorfozele peisajului agricol romanesc"; Editura Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti 1979. Rosu Al. - "Geografia fizica a Romaniei"; Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1973. Simionescu I. - "Flora Romaniei"; Editura Albatros Bucuresti 1973. Simion T., Simion M. - "Mic dictionar de toponimie geografica damboviteana"; Editura Roza Vanturilor. Tufescu V. - "Romania"; Editura Stiintifica Bucuresti 1974. Ujvary I. - "Raurile Romaniei"; Editura Stiintifica Bucuresti 1971. Ujvary I. - "Geografia apelor Romaniei"; Editura Stiintifica Bucuresti 1972. Velcea V., Savu Al. - "Geografia Carpatilor si Subcarpatilor"; Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1983. Zavoianu I., Buga D. - "Judetul Dambovita"; Editura Academiei R.P.Romania. *** - Studiu pedologic complex efectuat in 1972 apartinand Directiei Agricole Dambovita. *** - Registrul cadastral apartinand O.C.O.T. Dambovita. *** - Documente istorice ale comunei Malu cu Flori apartinand Muzeului Campulung Muscel. *** - Hartile planului urbanistic Malu cu Flori.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.