Introducere Această lucrare abordează o temă de actualitate, și anume copii cu unul sau ambii părinți plecați în străinătate. Aceste familii sunt formate dintr-un singur părinte și copiii lui care conviețuiesc într-un singur menaj permanent sau temporar și pot apărea în urma: decesului unuia dintre părinți, a divorțului, a abandonului familiei, apariției unui copil și creșterii lui în afara căsătoriei, adopției realizate de către o persoană care fie fără posibilități fiziologice de a avea copii (sterilă), fie rămasă fără copii dorește să întrețină și să crească unul sau mai mulți. Diferitele procese asociate globalizării au accentuat mișcarea în spațiul internațional. Pentru migrație sunt importante nu numai distanța geografică și distanța tehnică (distanța influențată de mijloacele disponibile de transport și comunicare) ci și de distanța socială. Întotdeauna natura proiectului de migrațiune este în relație cu situația de viață individual-familială, experiența de migrațiune, valențele contextului comunitar-regional și capitalul disponibil. Fenomenul migrației a stârnit multe controverse nu numai în cercurile politice, ci și în straturile societății, adică la nivel interpersonal, divizând fizic si emoțional prieteni, familii și comunități. Efectele negative ale emigrării se observă și asupra familiilor care, de multe ori, se destramă, se micșorează rata natalității, se încurajează viața libertină reducând numărul căsătoriilor și creșterea vârstei de întemeiere a familiilor. Deplasarea unuia dintre membrii familiei pentru o perioadă în străinătate poate să ducă la modificări de roluri și funcții în familie: unul dintre membrii familiei rămași în țară preia funcția de cap de familie. Efortul membrilor familiei de a îndeplini sarcinile celui plecat este adesea resimțit negativ. Parțial, succesul școlar este influențat de resursele familiei copilului (financiare, educaționale, timp liber, atenție și ajutor acordat copilului pentru munca școlară, sprijin afectiv, supraveghere). Plecarea unui părinte sau a amândurora în străinătate pentru o perioadă mai lungă de timp poate determina apariția unor probleme în performanța școlară, în măsura în care funcțiile îndeplinite de părinți nu sunt preluate de altcineva. Este, însă, posibil ca efectele negative ale plecării unui părinte în străinătate să poată fi diminuate de efectele pozitive ale plecării cum ar fi: creșterea nivelului de trai, posibilitatea mai ridicată pentru copil de a călători în afara țării și contactul cu o altă cultură. Pe parcursul ultimilor decenii în toată lumea au avut loc schimbări profunde și multilaterale. Printre particularitățile specifice ale acestei epoci se prezintă migrația populației și transformarea semnificativă a institutului familiei. Migrația reprezintă un fenomen complex care trebuie analizat sub diferite aspecte: economic, politic, cultural și social. Migrația populației devine o problemă atunci când efectele ei creează disfuncții la nivelul întregului sistem. Impactul migrației asupra institutul familiei reprezintă o latură specifică a abordării fenomenului de migrațiune, determinată de influiențele negative asupra partenerilor. Fluxurile migraționale sunt în creștere ceea ce pune în pericol institutul familiei, favorizând forme alternative de conviețuire. Fenomenul migrației a stârnit multe controverse nu numai în cercurile politice, ci și în straturile societății, adică la nivel interpersonal, divizând fizic si emoțional prieteni, familii și comunități. Efectele negative ale emigrării se observă și asupra institutului familiei, acestea manifestându-se prin creșterea divorțialității, micșorarea ratei natalității, extinderea fenomenului concubinajului, reducerea numărului căsătoriilor și majorarea vârstei de întemeiere a familiilor. Fenomenul migrației are efecte contradictorii.Printre aspectele pozitive ale migrației pot fi menționate: schimbul de experiență de viață; lărgirea orizonturilor culturale, inclusiv referitor la viața de familie; acumularea resurselor financiare și respectiv îmbunătățirea situației materiale a familiei; diminuarea tensiunii social-economice în țară, legată de șomajul crescând.
Albu D. Alexandru, Ion Roșu-Hamzescu, Migrația internațională a forței de muncă, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987. Drăguț Aurel, Migrația internațională și problemele dezvoltării, București, Editura Politică, 1981. Feraru Petronela Daniela, Migrație și dezvoltare: aspecte socioeconomice și tendințe, Iași, Editura Lumen, 2011. Nicoară Paula Cristina, Rolul asistentului și lucrătorului social în cadrul serviciilor furnizate de administrația publică locală, Cluj Napoca, 2012. Toanchină Camelia, Migrația internațională și politici sociale, Iași, Editura Lumen, 2006. Mihăilescu, Ioan, 1999, Familia în societățile europene, Editura Universității din București, București Pescaru-Băran, Adina, 2004, Familia azi. O perspectivă sociopedagogică, Editura Aramis, Educația XXI, București Stanciulescu, Elisabeta, 1998, Sociologia educației familiei, Editura Polirom, Iași. Ancuța, L., Psihologie școlară, Ed. Excelsior, Timișoara, 1999 Bătrânu, E., Educația în familia , Ed. Politică, București, 1980 Ciofu, C., Interacțiunea părinți - copii, Ed. Medicală Amaltea, București, 1998 Miftode, V., Fundamente ale asistenței sociale, Ed. Eminescu, Iași, 1999 Mihăilescu, I., Familia în societățile europene, Ed. Universității București, 1999 Spânu, M., Introducere în asistența socială a familiei și protecția copilului, Ed. Tehnică, Chișinău, 1998 Stănciulescu, E., Sociologia educației familiale, Ed. Polirom, Iași, 1997 Neamțu, C., Devianța școlară - fenomen sociopedagogic. Modalități de diminuare, (Teză doctorat), Ed. Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 2001
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
