Mihail Sadoveanu - In Cautarea Limbii Perfecte

Extras din licenta Cum descarc?

Rezumatul lucrarii 
Intreaga opera sadoveniana e o mare desfatare a rostirii si a comunicarii. Cuvantul capata, asadar, o forta demiurgica, primordiala. Prin Logos nu se mai figureaza o lume, ci se constituie. In lucrarea de fata, am incercat sa identificam diferitele functii pe care le indeplineste Cuvantul, ca substanta sigura a unui univers de o mare originalitate. Cele 3 capitole vizeaza delectarea, persuasiunea sau initierea personajelor prin Cuvant. Textele discutate din aceasta perspectiva sunt: Hanu- Ancutei, Creanga de aur, Divanul Persian, Ostrovul lupilor, Baltagul. In capitolul 1, personajele din Hanu-Ancutei povestesc dintr-o placere gratuita a spiritului. Actul istorisirii, precedat de un ceremonial al infruptarii din bucatele si vinul de la han, conduce la o stare de buna dispozitie, de relaxare, de delectare. "Vremea petrecerilor si-a povestilor", cum spune Sadoveanu, era una in care domnea bunastarea si armonia, cand taberele de cara soseau mereu, vinul curgea in ulcele, vitei se frigeau la focuri. Povestirea propriu-zisa a faptelor de demult isi asuma un demers ritualic. Naratorul uzeaza adesea constructii savante, protocolare, asigurand solemnitatea actului pregatitor al rostirii unei istorisiri. In acest ritual, captatio benevolentiae devine act fundamental. Intre toti virtualii povestitori, Ionita comisul isi asuma un rol aparte, cel de ordonator. Fiecare personaj care va dori sa spuna o povestire se va raporta obligatoriu la Ionita, iar trecerea de la o istorisire la alta se va face sub semnul iminentei rostirii amanatei povestiri a comisului. Fiecare din cele 9 povestiri e construita dupa acelasi model: un pretext pentru istorisire, intrebarile ascultatorilor, promisiunea unei intamplari nemaipomenite, evocarea propriu-zisa, comentarii, inserarea unor observatii, precizari. 
Placerea pe care o simt ascultatorii este intretinuta de intamplarile extraordinare receptate, dar se manifesta din ceremonia pregatirilor pentru ascultare, care consta din schimburi amicale, amabile de cuvinte, in sporadice comentarii despre oameni, locuri, vreme dar, mai ales, din ritualul infruptarii din bunatatile pe care hangita le ofera cu bunavointa. Formulele de adresare ("Fratii mei!", "Vrednici crestini si gospodari!", "Domnilor si fratilor!") lauda vinului si a bucatelor constituie o adevarata parada a vorbirii. Scenele pregatitoare. dialogate intre naratori si interlocutori sunt foarte numeroase in raport cu evemimentele propriu-zise, dovada a faptului ca personajele din Hanu-Ancutei simt o placere deosebita in a indeplini ritualul pregatitor istorisirii si respectiv ascultarii ei. Dorinta oamenilor de la han de a asculta si de a-si asigura o receptare cat mai buna se recunoaste prin miscarile, gesturile si atitudinile lor, urmate de tacerea care reprezinta o invitatie nerostita la cuvant, pentru viitorul povestitor.
Alternanta povestire / tacere are un rol important in structura textului Hanu-Ancutei, iar unele personaje sadoveniene comunica si prin tacere, nu numai prin Cuvant. Tacerea nu este privita ca stare de mutenie si nu echivaleaza intotdeauna cu condamnarea Cuvantului. Inteleptul sadovenian pretuieste uneori tacerea in defavoarea Cuvantului. Personajele din Hanu-Ancutei dau dovada de multa intelepciune populara si, cum tacerea e un mod de a comunica specific inteleptilor, e de inteles de ce unii dintre ei sunt introvertiti si taciturni (calugarul Gherman, Constantin Motoc, ciobanul de la Rarau). Aceasta pudoare fata de cuvant care apare mereu, in ciuda chefului de a istorisi, se datoreaza, nu atat continutului emotionant al povestirii, cat marelui respect fata de sacralitatea povestirii.
Scopul prim al istorisirii se manifesta in nevoia de a comunica, de a re-crea lumea, de a cunoaste prin arta. Concomitent, povestirea e timp esential al intelepciunii si al desfatarii. Istorisind sau ascultand, oaspetii hanului au imensa satisfactie de a cunoaste experiente cu enorma incarcatura moral-afectiva, de a intra in contact cu adevarul de unde se pot culege roade ale intelepciunii. Oamenii vor sa se cunoasca, iar calea cea mai eficienta este fictiunea, cu mijlocul specific-Cuvantul, forma superioara de sociabilitate.
In capitolul 2, Divanul persian releva in modul cel mai evident functia persuasiva a Cuvantului, prin "duelul" cu povesti. Personajele povestesc pentru a convinge. Ele dovedesc o temeinica instructie retorica, manuind cu abilitate discursul. Cuvantul eficace este insotit de diferite subterfugii precum masca, jocul, perfidia pentru a exploata in fond vulnerabilitatea partenerului si a determina finalmente la interlocutor o schimbare de atitudine sau de comportament.


Fisiere in arhiva (1):

  • Mihail Sadoveanu - In Cautarea Limbii Perfecte.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!