Mixul de marketing bancar la sucursala BCR Caransebeș

CAPITOLUL I.

Marketingul bancar, instrument de crestere a competitivitatii agentilor economici din sfera financiar bancara

1.1 . Serviciile, vector al dinamicii sistemelor economico – sociale

1.1.1. Importanta, conceptul si caracteristicile serviciilor

Realitatea lumii contemporane demonstreaza clar tendinta cresterii impetuase a rolului serviciilor in viata economico – sociala a tarilor dezvoltate, iar dinamica tertiarului este atat de puternica incat numerosi economisti denumesc secolul al –XX- lea “secolul serviciilor”, definind etapa actuala ca o perioada de “transformare a civilizatiei noastre intr-o civilizatie a serviciilor”

Integrate in structurile si mecanismul procesului social al reproductiei, serviciile deservesc colectivitati de oameni, unitati economice, institutii si persoane fizice.

Importanta serviciilor este justificata de mai multe aspecte.

In primul rand, serviciile raspund atat unor constrangeri – implicatiile revolutiei tehnologice – cat si unei asteptari sociale – transformarile ierarhiei nevoilor individuale. In consecinta, rolul tertiarului va depinde de maniera in care serviciile sunt integrate in perspectiva economica globala.

In al doilea rand, exista in explozia tertiarului ceva paradoxal. In timp ce puterile publice se straduiesc sa determine un model pentru agricultura sau sa stabileasca planuri pentru industrie, serviciile s-au dezvoltat la bunul plac al nevoilor, acest lucru a facut ca serviciile sa se afirme, mai intai, in domeniul practicii, prin dezvoltarea unor forme proprii de organizare, teoria economica ramanand in urma dezvoltarii efective a serviciilor. Se poate afirma ca serviciile au devenit obiect de studiu “de sine statator” abia la mijlocul secolului nostru, odata cu dezvoltarea “exploziva” a tertiarului.

Cu siguranta ca dezvoltarea serviciilor presupune, in primul rand, redimensionarea functiei sectorului tertiar. Acest demers are o justificare de ordin social (loc de munca, calitatea vietii si a muncii), pe de o parte, si una de ordin tehnologic (serviciile insotind inovatia industriala), pe de alta parte.

In mod concret, in timp ce industria este foarte eficienta si generatoare de valoare adaugata, dar slaba creatoare de locuri de munca, tertiarul are o productivitatemai scazuta, dar creaza locuri de munca (productivitatea scazuta rezida in dificultatea ridicata in a substitui, in activitatile de servicii, capitalul de munca). Exista deci o complementaritate intre sectoarele tertiar si secundar. Dar pentru ca aceasta complementaritate sa fie eficace, ea trebuie sa asigure un echilibru intre cantitativul valorilor (sarcina a industiei) si calitativul vietii (sarcina a tertiarului).Concluzia este evidenta: serviciile trebuie sa urmeze pulsurile industriei, raspunzand, in acelasi timp, noilor tipologii de nevoi ale indivizilor. Insotind inovatia tehnologica, rolul serviciilor in procesul economico–sociale multiplica. In primul rand, serviciile contribuie la procesul cresterii economice, stimuland dezvoltarea, diversificarea si innoirea productiei, asigurarea conditiilor pentru eficentizarea procesului de distributie, sporirea rentabilitatii economico- sociale a muncii si folosirea mai eficienta a timpului de munca (in special prin tertiarul tehnologic si cel de comercializare industriala). In al doilea rand, serviciile contribuie efectiv la crestrea calitativa a fortei de munca, asigurand mentinerea echilibrului in repartizarea factorului uman, prin crearea conditiilor pentru folosirea deplina si rationala a acesteia in toate ramurile de activitate.

In acelasi timp, diversificarea nevoilor de consum a facut ca rolul serviciilor in ridicarea calitatii vietii sa capete noi valente. Modificarile intervenite in structura populatiei si in structura populatiei in centre urbane au necesitat dezvoltarea unor noi servicii (de transport, de gospodarie comunala si locativa, de ocrotire a sanatatii, etc.). De asemenea, cresterea nevoii de informare a determinat aparitia si dezvoltarea serviciilor care sa asigure existenta si buna functionare a mijloacelor de informare in masa. In sfarsit, rolul serviciilor in ridicarea calitatii vietii vizeaza si contributia acestora la folosirea cat mai utila a timpului liber al oamenilor.

Efectul revolutiei sociale asupra conceptiei pe care omul modern o are despre raporturile sale cu mediul a impus ca rolul serviciilor sa se extinda, ele fiind chemate sa contribuie la procesul organizarii sociale si al dezvoltarii teritoriale echilibrate, pe de alta parte. Avand numeroase si variate interferente cu mediul inconjurator relatia “servicii – mediul inconjurator” vizeza atat rolul serviciilor in protejarea mediului natural, cat si cel de a preveni si combate multiplele posibilitati de degradare a acestuia.

Prin relatiile de interconditionare cu toate celelalte ramuri si sectoare de activitate, prin implicarea in procesul complex de asigurare a echilibrului socio-economic, serviciile isi rasfrang actiunea in doua directii principale: asupra procesului de productie propriu-zis (consecinta a revolutiei tehnologice) si asupra omului cu nevoile sale (consecinta a revolutiei sociale).

In acest context economico-social, explozia sectorului tertiar a impus reformularea unor puncte de vedere din domeniul teoriei economice generale cu privire la continutul serviciilor, implicatiile dezvoltarii serviciilor asupra vietii economico sociale, clasificarea serviciilor, indentificarea sferei serviciilor cu sfera nemateriala sau cu cea a productiei materiale, etc.