Cuprins
- INTRODUCERE 2
- CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI ARGEŞ 8
- 1.1. Caracteristici generale. Încadrarea în teritoriu 8
- 1.2. Rolul factorului istoric în dezvoltarea turismului în Judeţul Argeş 9
- 1.3 Căile de acces 11
- 1.4. Nivelul de dezvoltare social-economică 11
- CAPITOLUL 2. ANALIZA ŞI VALORIFICAREA POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI 13
- 2.1 Potenţialul turistic natural 13
- 2.1.1. Relieful. 13
- 2.1.2. Clima 15
- 2.1.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea 16
- 2.1.4. Prezentarea rezervaţiilor naturale, parcuri naturale şi naţionale 17
- 2.2. Potenţialul turistic antropic 18
- 2.2.1. Obiective turistice religioase 19
- 2.2.2. Obiective turistice cultural – istorice 20
- 2.2.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice 21
- 2.2.4. Alte obiective turistice de natură antropică 22
- CAPITOLUL 3. DINAMICA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE ÎN JUDEŢUL ARGES 23
- 3.1. Analiza bazei tehnico-materiale 23
- 3.1.1. Unităţi de cazare turistice 23
- 3.1.3. Unităţi de agrement şi tratament 24
- 3.1.4. Cai de comunicatie 27
- CAPITOLUL 4, MODALITĂŢI DE PROMOVARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL ARGEŞ 29
- CONCLUZII 44
- BIBLIOGRAFIE 46
- ANEXA I. 49
- ANEXA II 50
- ANEXA III. 52
- ANEXA IV. 52
- ANEXA V. 54
Extras din licență
A face turism inseamna a merge sa cauti foarte departe
dorul de a te intoarce acasa
George Elgozy
INTRODUCERE
Turismul reprezintă totalitatea fenomenelor şi relaţiilor ce decurg din deplasarea şi sejurul turiştilor motivate de orice altă activitate decât aceea de schimbare a domiciliului sau de prestare a unor activităţi lucrative oarecare .
Acesta are o importanţă crescânda pe plan mondial, fapt demonstrat de amploarea spaţială a fenomenului, de dimensiunile fluxurilor de persoane care compun “mişcarea turistică”, precum şi de nivelul impresionant al cifrei de afaceri.
Prin structura sa extrem de complexă este atât de implicat în economie dar şi în numeroase domenii şi activităţi cum sunt cele sociale, culturale, sportive, de mediu, etc.; încât – exceptând dimensiunea economică – semnificaţia sa reală, pe ansamblu, rămâne necuantificabilă şi deci greu de apreciat prin termeni comparabili.
Fenomenul turistic se înscrie printre cele mai de seamă evenimente ale secolului nostru. Aceasta pentru că turismul implică un număr impresionant din populaţia Terrei care-l practică, impunându-se, totodată, şi din punct de vedere economic, social şi politic.
Astfel, din punct de vedere economic, turismul constituie un factor de importanţă al economiei naţionale a tărilor în care se practică, în unele dintre acestea el fiind chiar o sursă principală de venituri ale economiei naţionale. El are ca urmare consecinţe pozitive şi largi asupra bunăstării individuale, a cetăţeanului.
Din punct de vedere social, turismul răspunde atât dorinţei din ce în ce mai puternice a omului modern de a cunoaşte tot mai mult, în timp şi spaţiu, dar îi şi oferă un mijloc de destindere şi compensare biologică şi psihologică faţă de tensiunea pe care o crează civilizaţia zilelor noastre.
Din punct de vedere politic, turismul apare tot mai evident ca un factor şi emisar al păcii, legăturile şi contactele pe care le mijloceşte permit o mai deplină înţelegere între popoare, a concepţiilor şi aspiraţiilor acestora.
Tocmai aceste trăsături caracteristice turismului în lumea contemporană explică puternica sa dezvoltare pe plan naţional şi internaţional din ultimele decenii. Aprecierile menţionate sunt valabile şi pentru turismul românesc, care deschide, în condiţiile noi create largi perspective de dezvoltare.
Această perioadă a demonstrat că turismul a devenit o activitate care are puternice rădăcini sociale în sensul că pretutindeni în ţările globului, turismul a cuprins un numar mare de oameni, dornici de cunoaştere şi de a petrece timpul liber în bune condiţii.
În acest sens, ca dovadă stă interesul mare manifestat de reprezentanţii acestor ţări în diversele organisme internaţionale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, sau în cele specializate.
Sporirea continuă a încasărilor de devize din dezvoltarea turismului, imprimă acestei activităţi caracterul unui factor dinamizator pentru economia generală a ţărilor respective. Aceasta face ca turismul să se asemene cu o veritabilă industrie de export. Singura deosebire dintre acestea este aceea că în timp ce primul exportă prestaţii turistice, industria exportă mărfuri palpabile. Cert este că turismul a devenit o necesitate socială, resimţită şi solicitată de pături ale populaţiei cu venituri mijlocii şi chiar modeste.
Geografic gândind şi exprimându-ne spaţial, menţionam că turismul nu este o activitate economico-socială egal răspândită pe cuprinsul globului, ci dimpotrivă, această activitate reprezintă privilegiul mai ales al ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic care îsi furnizează dar şi atrag majoritatea fluxurilor turistice mondiale.
Turismul, ca ramură a sectorului terţiar conduce la apariţia şi dezvoltarea pe plan local a comunicaţiilor, transporturilor şi industriei hoteliere, precum şi a altor activităţi şi servicii. Astfel turismul, ca fenomen, formă de valorificare într-o manieră aparte a resurselor naturale şi patrimoniului antropic, a devenit în secolul trecut, ramura economică cu impact major asupra lumii contemporane. Parcurgând o serie de etape de esenţă dinamică şi calitativă, turismul a marcat puternic evoluţia României moderne şi contemporane.
Dezvoltarea economică şi socială a Romaniei are implicaţii majore şi asupra activităţii de turism atât prin crearea unei infrastructuri generale ( căi de comunicaţii şi mijloace de transport), dotarea cu utilaje şi construirea bazei tehnico-materiale specifică turismului, prin diversificarea bunurilor de consum şi a produselor agro-alimantare etc., cât şi prin realizarea unor obiective economice aparţinând altor ramuri, dar care interesează şi turismul ( baraje şi lacuri de acumulare, hidrocentrale, poduri, palate de cultură, şa.m.d.) unele dintre ele, devenind obiective de mare atracţie turistică.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Modalitati de Promovare a Judetului Arges.doc